Summer of 27

If I ever, if I never, make me understand the thought whatever!
Make me see! Make me be! Make me understand you're there for me!
Take this life, I'm right here!
Stay awhile and breathe me in away from the light of the sun...

Flaming June with July mornings and August Moon (part 8)

Cemetery eyes

Totul a inceput acum cateva zile intr-o dimineata devreme, dupa 2 ore de somn. A fost un moment de asteptare de cateva ore in care ceva trebuia sa se intample... cert este ca m-am trezit in urbanul dupa care tanjeam de atata vreme. O cafea si o imbratisare m-a facut sa ma simt purtat pe meleaguri pline de vise. A trecut vara si am terminat cu playlist-ul de vara. Chiar daca inca se mai simt ceva reminiscente 69 aproape in fiecare zi. Mi-a fost dor de locatia asta si totusi e ciudat sa vad, sa revad aceleasi locuri dar prin alti ochi. Inainte era un feeling familiar, iar acum acel feeling pare strain. O sa incerc sa ma detasez si mai tare probabil. Una peste alta am ajuns si acasa si am vazut inca o data in plus de ce vreau atat de mult sa plec mai departe si mai departe si mai departe...
Si iti dai seama ca nu am rezistat mult si m-am intors de unde am plecat... si iar, feeling-uri ciudate s-au batut prin interioru-mi... dar facem progrese, sau cel putin incercam sa facem progrese...



Conversatiile si mirosul de nicotina, vreo 2 imbratisari si la cam asta se poate rezuma iesirea asta din cotidian in alt cotidian. A fost chiar ciudat cand am reintrat in spatiul tau si primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi aprind o tigara. In jur era destul de mult zgomot, dar nu mai conta si tot ce auzeam erau bataile inimii pe care le simtem sus in mansarda, redecorada de tine de-a lungul timpului. Imi simteam fiecare respiratie ca si cum ar fi fost ultima. O plimbare prin locuri intunecate si pline de relicve m-a facut cumva sa ma simt in siguranta in linistea noptii, dar si asta doar pentru un moment.
Stateam in spatiul tau, eram cuprins de tine si de personalitatea ta, dar totul era strain, chiar daca recunosteam foarte multe elemente din jurul meu. Cautam mirosul tau si nu-l regaseam. Apoi mi-am dat seama ca el a disparut. A disparut intr-un alt loc. Intr-o citadela pe care eu o urasc si in care nu pot respira, si asta pentru ca acolo ma simt inconjurat doar de gunoaie... Probabil si tu ai disparut in locul acela pentru al face mai frumos, sau doar poate pentru ca si locul tau este printre gunoaie.
Binenteles ca nu am avut liniste si noptile nu au fost linistite asa cum as fi vrut. M-am simtit inconfortabil in fiecare secunda si imagini macabre mi-au bantuit visele. Nu ma puteam trezi fara sa merg sa-mi aprind o tigara care sa ma faca sa amortesc pentru cateva minute. Inhalam fumul acela toxic si parca ma simteam mai bine. Highly dysfunctional! Chiar daca chipul tau imi aparea in fata in fiecare dimineata si imi placea, eram scarbit de aceasta ipostaza si incercam sa trec peste. Orele treceau, ziua trecea, iar seara cand ma puneam in pat adormeam cu aceeasi imagine in fata ochilor. Deci oricat de mult as fi incercat nu reuseam sa trec peste imaginea ta: un chip angelic invelit intr-un ambalaj macabru de defecte si trasaturi negative.
Am zis ca playlist-ul de vara s-a terminat, dar nu ma pot opri din ascultat Sentenced in momentul de fata. Ma poarta in filmul meu si este soundtrack-ul perfect pentru toate aceste momente in care te iubesc ca un disperat in ciuda faptului ca stiu ca pentru mine esti un gaz toxic care nu ma lasa sa respir in voie acel aer curat pe care stim cu totii ca il posezi si il imparti cu atata bunatate si usurinta multora dintre noi.

Las-o sa vina, pentru ca o astept de mult si vreau sa ma scufund intr-un mormant adanc, rece si negru. Vreau sa-ti simt viermii alunecand pe pielea mea inca fina si alba. Oasele tale goale o sa ma imbratiseze, iar carnea ta in stare de putrefactie o sa ma inconjoare ca pe un copil a carui mama i-ai fost timp de mult prea multi ani. Parul alb si dintii inca in maxilare o sa-mi zambeasca ca o zi insorita in Iad, iar eu o sa imbratisez acel moment ca pe o clipa de bucurie. Sangele o sa mi se transforme in pasta, dupa care o sa devina doar un praf gri care o sa ma usuce pe dinauntru. O sa ma sece de toate puterile in acelasi timp in care alaturi de tine o sa devin nemuritor. Asa ca hai o data si ia-ma si sa lasam o data pentru totdeauna lumea asta in spate. Nu mai rezist si oricum nu mai are nici un sens nimic din jurul meu. Am pierdut o data tot. Am construit, am recladit si am pierdut totul din nou. Nu stiu daca o sa mai fiu in stare pentru a treia oara sa o iau iar de la capat. Si chiar daca as fi in stare nu cred ca mai vreau. Pur si simplu imi iau adio de la voi de la toti si gata. Ramaneti voi aici in locul meu si trageti voi in continuare pentru ce vreti; sa deveniti ingineri, doctori, staruri rock, bancheri si ce mai vreti voi. Nu o sa aveti tarana de imprastiat pentru ca nici nu o sa simtiti lipsa mea. Asa ca bucurati-va de drumurile astea pline de gropi, eu merg sa ma dau pe autostrada; o austrada lina si dreapta ca o apa lent curgatoare, fara valuri si fara trafic. Va las o poza uitata undeva intr-un sertar, o bricheta mirosind a benzina si o tigara in care o sa pun tot ce e mai bun din mine. Fumati-o pana la capat, nu irositi ultimul fum pentru ca o sa va irositi pe voi in acelasi timp. Fumul o sa va inconjoare si o sa respirati acelasi aer toxic pe care l-am respirat si eu pana acum. Sau poate o sa inspirati un aer curat, chiar parfumat, o sa beti un pahar de vin rosu care o sa astampere setea de sange si o sa va simtiti renascuti daca o sa ma iubiti si daca o sa imi dati si daca va dati iubirea pe care o cautati. Nu o sa primiti nimic bun in schimb daca continuati sa va hraniti orgoliile cu aceeasi sete cu care o faceti acum. Incetati sa va mai fie sete. Beti doar putin sau chiar deloc daca nu este nevoie.
Eu merg sa ma arunc in gol intr-un mormant fara fund!

It was summer, now is autumn

UB 40 in fundal, o fata frumoasa in fata mea, chiar daca nu e a mea, un pahar de vin rosu in mana si mult fum in jurul meu... O imagine care nu-mi aduce aminte decat de tine. Da, de tine draga mea. Era bine cand iti simteam trupul mic in brate. Trupul mic arcuindu-se sub atingerile mele, atmosfera creata de acesta elemente, extazul din aer care ne inconjura si nu ne lasa sub nici o forma sa iesim din starea aceea. Ritmul acela vibra in noi, fiecare atom din corpurile noastre se simtea in elementul sau. Fiecare parte din noi era electrizata de ritmul si atmosfera creata. Te cufundai in bratele mele, in mine, iar in momentul acela nimic nu mai conta. Clipa se dilata la infinit si prezentul se transforma in viitor. Doar inmagazinam in noi placerea momentului. Conta si conteaza doar faptul ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine.

...........................................................................................................



Inca nu-mi vine sa cred ca am avut ocazia sa traiesc 2 ore de legenda muzicala, inca privesc acele 2 ore si incerc sa-mi reamintesc si sa-ti povestesc, dar cuvintele sunt de prisos si nu exprima acele momentele magice.



Ziua de 30 august 2013 va trebui sa ramana in istorie ca un nou inceut, unul cu feeling, cu ritmuri de blues si rock'n'roll. Prietenii legate si duse pe o lungime de unda comuna care a facut ca timpul sa stea in loc.



Ma uit in jurul meu si vad suveniruri adunate din locuri minunate impreunacu oameni minunati. Ma copleseste aceasta melancolie... Dar e foarte frumoasa si as vrea sa nu se mai termine, iar obiectele minunate adunate de-a lungul timpului sa se inmulteasca cu fiecare experienta care lasa cicatrici pe corpul meu. It was summer, now is autumn. un vers care marcheaza un sfarsit si un inceput. Fiecare zi din vara asta a purtat acelasi gand in mintea mea si aceeasi poza uitata undeva intr-un sertar. Fiecare zi din cele 92 a fost speciala in felul ei si a fost imbracata in negru chiar daca la moda au fost aceeasi jeansi albastri si camasa alba. Playlist-ul de vara se termina aici intr-un fade out de acorduri gotice si tot mai multa lume care pleaca spre alte colturi ale acestui pamant rotund. Am cifra 46 in minte dar nu stiu de ce... sau poate ca stiu dar nu vreau sa-ti spun... Oricum nu mai conteaza acum, tot ce conteaza este ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine. Oare cine sa fie acest "tine"? probabil nu vom afla niciodata sau poate vom afla mai repede decat credem.

Suflete contemplative

In cerul lui Saturn, cel de al saptelea, apare o scara de aur atat de inalta incat nu i se vede varful; pe ea umbla tot felul de flacari, sufletele contemplative care urca si coboara tot timpul. Una din aceste lumini se apropie spunand ca este Pier Damiano, calugar din manastirea Santa Croce din Fonte Avellana si, spre sfarsitul vietii, cardinal fara sa vrea. Austerul calugar, care a denuntat in scrierile sale, cu o reala asprime, viciile clerului, repeta acum aceleasi manioase condamnari carora le fac ecou, in semn de aprobare, o gama intrega de flacari mici si un strigat puternic, asemenea tunetului. ... se sperie, se agata cu privirea de Beatrice, care il linisteste indata; in Paradis toate gesturile, toate atitudinile sunt determinate de iubire si de dreptate. Acest strigat puternic nu face decat sa invoce pedepsirea preotilor care au gresit. Atata tot.

Alta intalnire: cu sfantul Benedict, intemeietorul manastirii de la Montecassino, pe ruinele templului lui Apollo. Impreuna cu el, mai sunt sfantul Macarie din Alexandria si sfantul Romualdo din Ravenna, calugari ce au respectat canoanele. Benedict il informeaza ca aceasta scara peturnic luminata, aceeasi pe care Iacov a vazut-o plina de ingeri, urca pana in Empireu. Din pacate, nu multi doresc s-o urce; regulile manastiresti sunt neglijate, putini isi aduc aminte ca Pier Damiano a inceput "fara aur si argint", iar el, Benedict "cu rugaciuni si post". Dar pedeapsa meritata nu va intarzia sa vina.

Down to the Seven Seas

I live under your curse
And I live eternally damned for you
I'll do whatever I can
Just to be with you
I'll inject your lies in my veins
And I suffer in pain for you
I will do whatever I can
Living a lie with you
And you take me by the hand
You lead me down like a sacrificial lamb
I'm begging you please don't bleed me like a fly in a web
Just consume me

Astea au fost imaginile in jurul carora soarele a rasarit in dimineata asta. Iar acum ca a apus...

Ma aflu in fata unei cladiri. Intru, iar in fata mea incep sa urce niste scari care par a nu se mai termina. Le privesc, le analizez, incerc sa-mi dozez efortul. Trag puternic aer in piept, imi aprind o tigara si urcusul incepe. Nu stiu cate tigari am fumat pana am ajuns la usa din capatul scarilor. Cert este ca am ajuns in fata unei usi. Linistea din jurul meu ma facea sa-mi aud fiecare bataie a inimii si fiecare respiratie. Pentru un moment ma opresc, trag aer puternic in piept din nou si bat la usa. Dupa cateva secunde mi se deschide, iar in prag imi apare o fiinta de gen feminin. Are un chip pe care il cunosc mult prea bine, dar care pare instrainat dintr-o data. Ne incearca un salut, apoi un zambet. Dar este fortat totul. Sunt invitat inauntru. Imi las geanta in hol, si dau sa intru in casa. O atmosfera portocalie imi face retina sa se simta bine parca. Ma imbratiseaza, dar nu pot imbratisa inapoi. Ceva parca imi tine mainile si nu ma lasa sa intorc gestul. Se agata tare de mine. Imi spune ca i-a fost tare dor de mine, si dupa vreo 2 minute in care sta agatata de mine, face un mic pas in spate si ma intreaba: "Tie nu ti-a fost dor de mine?" Imi vine sa ii dau doua palme. Cate una pentru fiecare greseala pe care a facut-o. In schimb, o sarut pe ambii obraji si se scufunda in bratele mele in timp ce eu ii alin starea cu un sarut lung pe frunte. Dupa acest moment ma intreaba daca beau ceva si se intoarce sa mearga spre bar. Ii plesnesc doua peste fundul rotund care intotdeauna m-a atras, asta ca sa nu isi ia palmele bine meritate. Parca m-am descarcat. Ii zic sa-mi puna un pahar de vin rosu, incep sa-mi dau haina jos de pe mine, sa las casca intr-un colt si sa-mi aprind o tigara luand loc la bar; ca de obicei.

Conversatia incepe foarte fortat si nu am chef de vorba. O muzica care imi zgarie timpanul se aude in fundal si ma irita. Sunt destul de incruntat si nu zic nimic. Raspund sec la intrebari pentru ca nu am ce sa vorbesc. M-ai inchis in mine iar acum va trebui sa suporti consecintele. Asta este, ti-ai facut-o cu mana ta. Sta si ma priveste si ma analizeaza, dar cand incerc sa ii fixez privirea parca incearca sa ma evite. In tot acest timp mintea imi este tulburata de flash-urile care imi bantuie gandurile. Niste imagini cu acelasi chip care imi sta in fata, dar imagini sangeroase de aceasta data. Imagini cu noi doi plini de sange. Ma uit la ceas si vad ca sunt acolo de doar 30 de minute. 5 mucuri de tigara stau mototolite in scrumiera care se umlpe o data cu trecerea timpului. Incep sa simt presiunea de pe umerii mei. Bine ca inca merge muzica in fundal ca altfel ar fi foarte liniste. Eu nu am ce sa zic, ea sta si asculta mai mult decat sa vorbeasca, cu toate ca in mod normal ar fi fost foarte vorbareata. Flash-uri din nou. Iesim pe balcon iar aerul rece de afara ne face pe amandoi sa simtim fiorii reci pe spate. Incearca sa se traga din nou spre mine, sa ma ia in brate, sa imi arate ca ii pare rau, ca inca ii pasa de noi, ca inca ii pasa de mine. Imi suna telefonul si nu vrea sa ma lase sa raspund. Raspund la telefon si ii spun ca trebuie sa plec. Ma intreaba daca ma intorc. II spun ca nu stiu si sa nu ma astepte. Imi iau haina, casca, geanta si tigarile si plec. Un singur cuvant se aude in urma mea: Adios!

Slow Pulse Conclusions - Til the Break of the Dawn

Pentru inceput simt ca incep sa-mi aud respiratia si bataile inimii... Dar imi dau seama ca e doar o iluzie, si singurul lucru pe care il aud acum este sunetul scos de bricheta care imi aprinde tigara. Focul mi-a fost udat de apa si totusi reuseste sa arda in jurul lui. Cred ca e prima data gand acest lucru este posibil si apa nu reuseste sa-mi stinga focul din jur. Este un feeling destul de interesant, si nemaitrait pana acum. Aerul rece imi strange plamanii si ma face sa respir greu. Pentru un moment simt ca imi vine sa tusesc dupa care trag din tigara linistit, cu sete. Simt un fum alb in plamani si dintr-o data ma simt mai bine. Dar de fapt incep sa ametesc si sa ma misc greoi. Ma misc atat de greu incat imi vine sa ma intind, dar stiu ca trebuie sa ma pastrez pe drum si sa nu trag pe dreapta. Drum lung sau scurt. Nici nu mai stiu. Nici nu mai conteaza. Asa ca nu ma opresc. Nu ma opresc si continui. Sunt gropi, sunt munti de urcat si pante de coborat. E apa prin care trebuie sa ma inec, si caldura prin care sa ma topesc. Asfalt uscat pe care sa gonesc si drumuri grele prin care sa merg zbuciumat. Dar sa lasam drumul la o parte, ca el o sa ramana tot acolo unde este si acum...

Incepi sa aduni in tine lucruri pe care nu credeai ca le vei mai simti vreodata. Si este interesant, ciudat si bine in acelasi tiimp. Incepi sa inmagazinezi in tine tot mai multe. Dar nu devi ca un pahar care se umple si da pe din-afara. Nu in sensul rau al expresiei ci in sensul bun. Atunci cand o sa aduni prea multe in tine, o sa explodezi, o sa te reversi si o sa fi o bomba de sentimente.......

...........................................................................................................

Au trecut 31 de zile, sau poate au trecut mai multe. Da, cu siguranta au trecut mai multe. Doar ca ultimele 31 de zile au fost parca mai intens simtite. Da, cu siguranta ultimele 31 de zile au fost parca altfel. Ultimele zile asa au si fost. Intensitatea si densitatea emotionala au depasit orice limite imaginabile iar in tine s-au trezit lucruri nemaivazute pana acum; nu pentru atat de mult timp cel putin. Am ajuns sa pierd numarul rasariturilor si al apusurilor dar pot oricand sa fac un calcul si sa gasesc un numar magic. Nu ca ar conta, dar asa pentru evidenta...

Noaptea este lunga, dar parca zilele sunt si mai lungi... Ajung sa vad apusul si imi dau seama ca pana la rasarit mai este putin. Timpul si spatiul dintre apus si rasarit ne leaga. Si cu cat timpul si spatiul sunt mai scurte, cu atat legatura este tot mai mica. Un fior rece mi se scurge pe spate cand ma gandesc la asta. Cu toate ca alternanta asta nu imi place si as vrea ca inturnericul, noaptea sa ne domine timpul, ajung totusi sa le apreciez pe amandoua; ziua face ca noaptea sa devina dorita si asteptata mai mult. E vorba pana la urma de amanarea placerii. Explozia placerii e mai mare atunci cand astepti mai mult. Dorul ajunge la nivele de intensitate mult peste asteptari, mult peste calcule. Iar intensitatea placerii depaseste orice limite.

M-as da si eu cu tine pe autostrada. Pe o autostrada din nisip si apa. O autostrada incalzita de raze galbene si lumina puternica. Mi-ar placea si mie asta. Cui nu i-ar placea sa-ti simta parfumul, atingerea pieli, sirenele cantand si vantul maturand nisipul aspru de pe piele? Cu siguranta mie mi-ar place. Spatiul acela este un loc in care reusesti sa te dezbraci. Si ce e mai frumos decat sa faci dragoste cu valurile, cu nisipul si o camasa alba? Poate altii pot descrie asta altfel, dar tabloul meu este alcatuit dintr-un motor, mirosuri de ulei si benzina, parfumul tau, camasa mea alba care te inveleste, vantul care se joaca prin parul tau, mirosul sarii din apa si soarele sus deasupra valurilor. Peste asta as mai adauga mult nisip care sa fie pe fondul acestor imagini, fumul conversatiilor in care sa ne pierdem. Pielea ta fina si miros de sex proaspat in asternuturi. Multe elemente in jur ar mai fi de pus in acest puzzle, dar banuiesc ca tabloul incepe sa se contureze frumos. Cui nu i-ar place asa ceva? Un loc in care timpul sta in loc, un spatiu in care totul devine etern, un miraj care devine realitate...



If you love me the morning after, til the break of the dawn, if you give me the love I'm after, you, you will be reborn...

Angels vs Devils

Pentru inceput, ca tot am fost intrebat in ultimele doua luni foarte des treaba asta, raspunsul meu este NU! Nu, postarile mele nu se adreseaza vreunei persoane anume. Nu incercati sa va mai flatati singure, sau singuri, depinde de orientarea sexuala pe care o aveti. Posturile nu sunt fapte din viata mea. Blogul acesta nu este un jurnal. Ceea ce ati citit in mare parte a fost, este si va fi fictiune. Incercati sa priviti lucrurile dintr-o perspectiva mai obiectiva si sa nu mai puneti etichete pe ceea ce cititi. Nu zic in schimb ca lucrurile descrise, scrise nu sunt inspirate din viata reala. A mea, sau a altora din jurul meu sau nu.

E mult zgomot in jurul meu si lumea parca striga incontinuu. Zgomotul atmosferei generale este incredibil si ma face sa ma gandesc tot mai mult la un loc in care sa te izolezi si sa nu mai ai nici un fel de contact cu nimeni. Singura imagine de acest gen care imi vine acum in minte este The Wall-ul lui Pink Floyd. Si da, este o imagine generica... Presiunea creste, iar caldura creata te doboara. Este dogoritor si nimic nu mai are efect asupra ta in momentul de fata. Nici o pastila nu-si mai face efectul. Nici macar apa pe care o bei de sete nu creaza nici un fel de interactiune cu corpul tau. Atmosfera e plina de mirosuri apasatoare si intepatoare. Mirosuri de combustibili, uleiuri, chimicale, peste toate astea vreo 35 - 40 de grade si te simti ca in infern.

M-am trezit azi-dimineata cu o senzatie atat de ciudata si gandul mi-a zburat la tine instantaneu. Si nu stiu de ce. Ceva ma macina, ceva ma apasa. Ceva parca nu e tocmai ok. Dupa care, la un moment dat vorbim, ne vedem, si totul este extraordinar. In visul meu se petreceau lucruri care treceau de nivelul bizarului. Era beyond everything. Mi-am ridicat un semn de intrebare, mi-am aprins o tigara si am pornit la drum intr-o noua zi plina...



ASDIH

Roller Coaster

In acest moment cand noaptea se contopeste cu ziua, gandurile mele aluneca catre rasarituri si apusuri. Multe dintre ele trecute. Unele inca prezente. Dar cele mai multe care urmeaza sa vina. Inca nu sunt hotarat care imi place mai mult: rasaritul sau apusul; lumina lunii in noapte pe cerul instelat sau soarele arzator din mijlocul zilei care imi chinuie retina de fiecare data cand nu am ochelarii de soare la mine. O voce imi zice ca e timpul sa merg acasa in timp ce m-as urca in masina pe prima autostrada si as merge mai departe la drum. Cealalta imi zice sa risipesc in neant soarele diminetii si sa astept cu nerabdare venirea noptii. Cu siguranta in ambele situatii am un diavol mic si negru in mana care ma ispiteste cu arome parfumate de placere carnala. Probabil ca raspunsul se afla undeva la mijloc. Un raspuns si o cale in care ma zbat sa-mi regasesc linistea. Inca nu a venit. Cu toate ca linistea o gasesc mereu in tine. In tine, chiar daca esti agitatia din jurul meu, imi gasesc linistea si respiratia. La tine ascuns intr-un sertar imi regasesc sufletul pierdut. De la tine imi iau intotdeauna cele necesare pentru a merge mai departe pe drum. Pe acelasi drum cu tine, sau pe un drum diferit. Niciodata nu am stiut. Dar la capatul autostrazii ne-am regasit intr-o conversatie infinita invaluita de fumul tigarilor. Cine esti tu? Nu stiu. Dar sunt sigur ca in curand o sa aflu chiar daca am o banuiala destul de vaga...



...........................................................................................................


Chiar crezi ca locul meu este acolo? Chiar crezi ca locul meu este printre valurile marii? Chiar crezi ca locul meu se afla pe nisipul plin de chistoace de tigara? Chiar crezi ca eu apartin acelui loc? Inca nu stiu! Dar imi place cum gandesti. Si mai pot sa-ti zic ca la tine pot sa ajung. Orice ar insemna acest lucru. Oricand, oricum. Soarele imi bate puternic corpul alb si mic. Ii simt caldura pe pielea fina unsa cu crema aceea speciala, care poarta mirosul tau, care imi aminteste de tine de fiecare data, care ma inconjoara. O aroma pe care nu mi-o pot scoate din minte si din nas. Simt caldura soarelui pe corpu-mi chiar daca nu esti fizic langa mine, chiar daca vantul bate si imi aduce mirosul tau. Chiar daca sunt imbracat. Am o camasa pe mine care poarta si ea la fel parfumul tau. De multe ori am impresia ca ai dat-o jos de pe tine cu doar cateva clipe inainte. E atat de bine in ea incat nu as da-o jos niciodata. Acordurile din jurul meu ma fac sa ma simt acolo cu tine in locul acela in care amandoi ne-am dezbracat si am inotat impreuna intr-o mare de caldura care nu se mai termina. Si nici nu vroiam sa se mai termine. Tigarile din pachet dispareau incet in timp ce parfumurile noastre se contopeau intr-un spatiu in care timpul nu avea masura. Nu avea masura si parea ca sta in loc. Parea ca nu se mai termina. Diminetile erau calduroase si purtau arome de peste. Amiezile erau toride si erau inconjurate de arome boeme. Serile erau racoroase si erau inmiresmate de sarea si briza marii. Zilele erau toride si purtau aroma unui gel de dus de culoare portocalie. Niciodata nu am inteles ce era asa special la el, dar m-a fermecat si aroma lui inca este prezenta pe corpul tau. Noptile miroseau a sex. Noptile aveau atmosfera muzicii... Muzica de iubit si de facut dragoste. Noptile aveau toate gemetele tale de placere. Noptile erau pline cu pahare de vin rosu. La fel de rosu ca apusul care iasa acum din mare. O mare in care te gasesc inotand de una singura in primele raze ale diminetii. In mine bate un vant. Un vant cald de aceasta data. Atat de cald incat ajung sa ma topesc in bratele tale atunci cand ma imbratisezi, uda fiind de marea care te-a spalat de toate cele rele. Impreuna am imbratisat dezgolirea noastra si am primit marea in suflet...

Save one breath for me!

Hai ca a venit vara si o dam incet pe reteta clasica de vara! Se iau patru trupe. Important e sa fie si finlandeze daca se poate. Si avem asa: Nightwish, Sentenced, The 69 Eyes si Lacrimas Profundere! Plus derivatiile, gen Tarja Tururnen sau PoisonBlack!
Se amesteca bine in Aimp 3 si se da un shuffle cu mult repeat! Se iau niste haine de culoare inchisa, poate chiar si niste motoare, ceva concerte, mult soare, bere, tigari cat sa ajunga pentru un an de zile si se porneste la drum. De aici incolo restul vine de la sine. Multi monstri pentru ca o sa ai nevoie de energie din plin si nu o sa vrei sa dormi, gagici bune si aici cine cunoaste stie la ce ma refer. Peste toate astea se adauga 3 luni de acum incolo si nu se mai priveste in spate! Nu de alta dar drumul e destul de lung in fata si nu vrei sa stii cat ai facut din el sau cat mai ai de parcurs, asa ca la drum spre vara!

There was a time...

Asta e un playlist asa random din niste vremuri apuse... Ar fi trebuit sa ma strofoc un pic mai mult pentru aranjare, dar importanta in momentul de fata este substanta. Enjoy! Cu dedicatie si cu multumiri Laurei! SENTENCED - end of the road, NIGHTWISH - ghost love score, GUNS'N'ROSES - there was a time, GUNS'N'ROSES - if the world, GUNS'N'ROSES - sorry, MGMT - electric feel, MUSE - undisclosed desire, LINKIN PARK - what i've done, STEEL DRAGON - stand up and shout THE 69 EYES - devils, STEEL DRAGON - we all die young, THE 69 EYES - gothic girl, EPICA - cry for the moon, MGMT - kids, MGMT - time to pretend, NIGHTWISH - over the hills and far away, MICHAEL JACKSON - give in to me, GUNS'N'ROSES - estranged, SLASH'S SNAKEPIT - serial killer, GUNS'N'ROSES - civil war, SLASH'S SNAKEPIT - back to the moment, NIGHTWISH - 7 days to the wolves, NIGHTWISH - cadence of her last breath, TANTRIC - breakdown, SENTENCED - cross my heart and hope to die, NIGHTWISH - once upon a troubadour, KINGS OF LEON - sex on fire, NIGHTWISH - deep silent complete, NIGHTWISH - the carpenter, NIGHTWISH - ever dream, NIGHTWISH - end of all hope, NIGHTWISH - phantom of the opera, NIGHTWISH - lagoon, NIGHTWISH - dark chest of wonders, NIGHTWISH - planet hell, NIGHTWISH - the siren, THE VERVE PIPE - colorful, GUNS'N'ROSES - patience, GUNS'N'ROSES - paradise city, PINK FLOYD - another brick in the wall part II, METALLICA - fade to black, IN FLAMES - only for the weak, IN FLAMES - come clarity, MUSE - supermassive black hole, MUSE - time is running out, MUSE - plug in baby, GUNS'N'ROSES - shakler's revenge, LINKIN PARK - in the end, LINKIN PARK - numb, GUNS'N'ROSES - i.r.s., GUNS'N'ROSES - madagascar, GUNS'N'ROSES - prostitute, 2PAC - open fire, MICHAEL JACKSON - they don't care about us, MICHAEL JACKSON - dirty diana, THE WHITE STRIPES - seven nation army, GUANO APES - open your eyes, NICKELBACK - rockstar, LUNA HALO - on my way, ANOTHER ANIMAL - fade away, LINKIN PARK - faint, VILLE VALO & NATALIA AVELON - summer wine, THE EAGLES - hotel california, MUSE - sing for absolution, THE VERVE - bittersweet simphony, LINKIN PARK - leave out all the rest.

X

In sfarsit dupa mult timp de asteptare am revenit cu "Album of the week". Nu mai retin al catelea album prezentat de mine aici este, dar daca ma uit un pic prin arhiva mai tarziu o sa vad si asta. Daca o sa mai am chef. Daca din indiciile prezentate de mine pana acum nu v-ati dat seama despre ce album este vorba, asteptarea a luat sfarsit: The 69 Eyes - X 2012. Acesta este albumul propus de mine pentru saptamana asta. In dulcele stil clasic, The 69 Eyes, nu se dezmint cu noul album si inca o data o ard in stil gothic hard rock. Dar ca sa formulam cum trebuie, oamenii o ard inca Goth'N'Roll. O descriere a genului care li se potriveste de minune. Oamenii au si inceput promovarea noului album iar Lacrimas Profundere o sa ii insoteasca in seara asta in Elvetia. Fara alte cuvinte de prisos, acesta este track listing-ul albumului: 1. Love runs away, 2. Tonight, 3. Black, 4. If you love me the morning after, 5. Red, 6. I love the darkness in you, 7. Borderline, 8. I'm ready, 9. I know what you deed last summer, 10. When a love comes to an end. 10 piese care sa marcheze al zecelea album al trupei intr-o istorie de mai bine de 20 de ani. Si sunt 10 piese numai una si una. Preferata mea, este de departe "Borderline", piesa care beneficiaza si de un videoclip interesant. Ca single-uri avem parte de "Red", "Borderline" si "Love runs away". Aici vorbesc de piesele oficiale de pe album si nu de editii limitate, itunes si alte lucruri de genu. "Love runs away" deschide albumul numai bine; destul de antrenant, si iti aduce aminte de vechile piese 69 cantate in maniera rock'n'roll. Albumul s-a lansat cu piesa "Red". Iar pana aici nimic deosebit, dar cand in clipul piesei isi face aparitia un Ferrari F430 rosu, intelegi de ce piesa se numeste asa, respectiv videoclipul este cum este. O piesa clasica pe post de single in care F430-ul cantareste mult. Piesa preferata de mine are si ea parte de un videoclip reusit, care incepe intr-un fel de la care nu stii ce o sa urmeze; daca vreti e putin mind-fuck, dar lucrurile se aseaza delicios intr-o piesa cu versuri de dragoste. Da, stiu, eternul subiect de care trupele nu se mai satura..... Dar va las in compania pieselor/clipurilor, in speranta ca o sa placa.

25

Ieri dupa ce am ajuns acasa, dupa o zi infernala, culminata cu o sedinta de la 5 la 7, am reusit totusi sa termin si eu playlistul asta pe la 23:30 stropit cu o lacrima si afumat de Black Devil; deci, ENJOY! 00. the hobbit - misty mountains 01. crippled black phoenix - of a lifetime 02. paul brady - gimme shelter 03. jimi hendrix - all along the watchtower 04. slash - we will roam 05. linkin park - new divide 06. buckethead - nottingham lace 07. joe satriani - the forgotten (part one) 08. joe satriani - the forgotten (part two) 09. franky perez - los tiempos van cambiando 10. alter bridge - blackbird 11. the 69 eyes - borderline 12. curtis stigers - john the revelator 13. him - right here in my arms 14. alter bridge - fallout 15. tantric - regret 16. travka - venus 17. bettleme - hey hey, my my 18. richard thompson - dad's gonna kill me 19. linkin park - numb 20. joe satriani - always with me, always with you 21. joe satriani - just look up 22. joe satriani - all alone (a.k.a. left alone) 23. joe satriani - why 24. axel rudi pell - forever angel 25. the white buffalo - house of the rising sun 26. the eagles - long road out of eden 27. greg holden - the lost boy 28. the 69 eyes - grey 29. the 69 eyes - dawn's highway 30. steel dragon - we all die young 31. verve pipe - colorful 32. alina manole - plec putin