... forever and ever...

Zilele trecute am asistat la un moment la care multi dintre noi nu mai sperau sub nici o forma. S-a speculat mult timp pe tema acestui subiect, iar cei mai multi dintre noi nu vedeau a fi posibil asa ceva. Dar, dupa ce anul acesta, a fost lansat un videoclip la piesa "Marooned", parca un licar de speranta mai exista undeva. Mai ales ca piesa a beneficiat de un videoclip abia dupa 20 de ani de la lansarea ei, o data cu albumul "Division Bell" din 1994. E, si iata ca dupa 20 de ani, ca si titlul romanului lui Alexandre Dumas, apare mult asteptatul album semnat Pink Floyd - The Endless River. Dupa cum spuneam, un album care, putini dintre noi sperau sa mai aiba ocazia de al asculta. Si totusi, el a venit; a sosit oficial intr-o data de 10 noiembrie, sau in cazul meu, pe 9 noiembrie, pentru ca I know people who know people. Un album aparent instrumental, dar care vorbeste mai mult decat am crede, fara ajutorul versurilor. Albumul are 18 piese si este impartit in 4 parti. Un lucru tipic Pink Floyd. Practic este vorba de 53 de minute de liniste care vorbeste mai tare decat vorbele. O liniste formata din iarba mai verde, lumina mai stralucitoare, gust mai dulce, nopti uimitoare, de prieteni in jur, ceata zorilor stralucitoare, apa care curge si nu in ultimul rand de un rau infinit. Un album meditativ, in dulcele stil al lui Richard Wright si al lui David Gilmour. Acest ultim album Pink Floyd este foarte strans legat de albumul "Division Bell". Pare a fi o continuare a acestuia, respectiv o completare a acestuia, mai ales ca majoritatea pieselor au fost scrise in aceeasi perioada de inceput a anilor '90, respectiv 1993. Este un album pe care trebuie sa il asculti de la cap la coada, de mai multe ori; este un album pe care ca sa-l intelegi trebuie sa intelegei si sa cunosti mai toata discografia acestor oameni. Inedit la acest album, ca si la ultimele albume semnate Pink Floyd, este faptul ca o parte din el a fost inregistrat la Astoria Studio. Probabil ca nu va suna nimic interesant pana aici, doar ca, Astoria Studio, e de fapt un vas, un vas construit pentru a fi locuit si nu pentru a naviga cu el. Vasul a fost construit in 1911 pentru Fred Karno intr-o maniera speciala, pentru ca pe punte exista un spatiu pentru o intreaga orchestra de 90 de instrumentisti. David Gilmour a cumparat vasul in 1986 si a construit un studio in interiorul lui. Studioul a fost folosit pentru a inregistra piese de pe albume ca "A Momentary Lapse of Reason", "Division Bell", " On an Island" si binenteles "The Endless River". Probabil ca multi nu simt influenta acestui studio in inregistrarea albumului, dar mie imi place sa cred ca "Astoria" a avut un rol important de jucat in muzica Pink Floyd. Un album filosofic, simplu in acelasi timp, un album ambiental care poate deveni un soundtrack perfect, un album de progresive rock, un album cu blues, un album psyhedelic, un album Pink Floyd.

It was summer, now is autumn

UB 40 in fundal, o fata frumoasa in fata mea, chiar daca nu e a mea, un pahar de vin rosu in mana si mult fum in jurul meu... O imagine care nu-mi aduce aminte decat de tine. Da, de tine draga mea. Era bine cand iti simteam trupul mic in brate. Trupul mic arcuindu-se sub atingerile mele, atmosfera creata de acesta elemente, extazul din aer care ne inconjura si nu ne lasa sub nici o forma sa iesim din starea aceea. Ritmul acela vibra in noi, fiecare atom din corpurile noastre se simtea in elementul sau. Fiecare parte din noi era electrizata de ritmul si atmosfera creata. Te cufundai in bratele mele, in mine, iar in momentul acela nimic nu mai conta. Clipa se dilata la infinit si prezentul se transforma in viitor. Doar inmagazinam in noi placerea momentului. Conta si conteaza doar faptul ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine.

...........................................................................................................



Inca nu-mi vine sa cred ca am avut ocazia sa traiesc 2 ore de legenda muzicala, inca privesc acele 2 ore si incerc sa-mi reamintesc si sa-ti povestesc, dar cuvintele sunt de prisos si nu exprima acele momentele magice.



Ziua de 30 august 2013 va trebui sa ramana in istorie ca un nou inceut, unul cu feeling, cu ritmuri de blues si rock'n'roll. Prietenii legate si duse pe o lungime de unda comuna care a facut ca timpul sa stea in loc.



Ma uit in jurul meu si vad suveniruri adunate din locuri minunate impreunacu oameni minunati. Ma copleseste aceasta melancolie... Dar e foarte frumoasa si as vrea sa nu se mai termine, iar obiectele minunate adunate de-a lungul timpului sa se inmulteasca cu fiecare experienta care lasa cicatrici pe corpul meu. It was summer, now is autumn. un vers care marcheaza un sfarsit si un inceput. Fiecare zi din vara asta a purtat acelasi gand in mintea mea si aceeasi poza uitata undeva intr-un sertar. Fiecare zi din cele 92 a fost speciala in felul ei si a fost imbracata in negru chiar daca la moda au fost aceeasi jeansi albastri si camasa alba. Playlist-ul de vara se termina aici intr-un fade out de acorduri gotice si tot mai multa lume care pleaca spre alte colturi ale acestui pamant rotund. Am cifra 46 in minte dar nu stiu de ce... sau poate ca stiu dar nu vreau sa-ti spun... Oricum nu mai conteaza acum, tot ce conteaza este ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine. Oare cine sa fie acest "tine"? probabil nu vom afla niciodata sau poate vom afla mai repede decat credem.

Tres

Pink Floyd - Pulse, Need For Speed Underground, Underground 2, Most Wanted, Mafia I & II, Lord Of The Rings extended edition BlueRay disc & DVD, Salt, David Gilmour, Joe Satriani, Axel Rudi Pell, 10 negrii mititei, Vama Veche, Transfagarasan, Klausemburg. S-a terminat si sezonul 5 din Sons Of Anarchy, iar in asteptarea sezonului 6, de astazi ne uitam la sezonul 6 din Californication. Peste toate astea turnam o lacrima de la Ovidiu, tragem linie, si punem punct ca sa o luam de la capat cu numarul tres.

I 1969 - feeling Moody

Sambata mi-am cumparat si eu din proprii bani castigati cinstit primul disc in original Led Zeppelin. Stiu. Cam tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Discul este reprezentat de primul album Led Zeppelin, si anume "Led Zeppelin I", disc aparut original in 12 ianuarie 1969. Evident eu am cumparat o varianta remasterizata digital de catre Jimmy Page in 1994. As fi vrut eu vinilul, dar e mai mult decat bun si acesta. Aveam si pana acum albumele dar in varianta de mp3. Acum in sfarsit am vazut cu adevarat cum suna un album de muzica de la ma-sa din U.K. Un album exceptional de altfel, cu multe critici bune de ambele parti ale oceanului. 44 de minute de muzica numai buna, de rock`n`roll pur in adevaratul stil al sfarsitului de ani `60 si inceput de ani `70. Astept cu nerabdare urmatorul album care probabil va fi "Led Zeppelin II". Pana atunci:

Led Zeppelin - Good Times Bad Times

Led Zeppelin - Babe I'm Gonna Leave You

Led Zeppelin - You Shook Me

Led Zeppelin - Dazed and Confused

Led Zeppelin - Your time is gonna come

Urmatoarea piesa nu am gasit-o numai singura si o sa mai ascultati si "White Summer" a lui Jimmy Page. De altfel ambele piese sunt tari rau de tot.

Led Zeppelin - White Summer-Black Mountain Side

Led Zeppelin - Communication Breakdown

Led Zeppelin - I can't quit you baby

led zeppelin - HOW MANY MORE TIMES

Cam asta ar fi albumul. Mie unul mi se pare genial si nu stiam pe care sa il aleg dintre primele 4 albume Led Zeppelin. Daca il mai asculti si cu un pahar de bautura buna si cu o tigara in varf de mana o sa-ti placa poate si mai mult.

Am amanat albumul Alter Bridge pentru ca saptamana asta nu a fost AB III pe feeling, dar fara nici o grija, o sa vina si el cat de curand. Nu se termina anul acesta fara un ultim album de calitate de ascultat.

Si acum sa o dam pe perverse...

Stau intr-o banca undeva intr-o sala, cu 5 pizde in jur si ascult niste "colinde" mai mult sau mai putin intr-un stil mai mult sau mai putin comunist. Ma fut in cel care face poze obsesiv. Iar mi-o futut ochii. Toata lumea este super concentrata la niste idioti care incearca sa interpreteze niste cantece cunoscute si arhicunoscute de mai toata lumea. Nu stiu de unde feeling-ul asta atat de "de sarbatori". Ma fut. Am chef sa aud mai bine niste coaie, sau macar sa imi aprind o tigara. Iti dai seama ca nu imi vine sa cred ca faceam si eu din astea acum 2 ani... Holy mother of all Gods!

Toate fetele palide din facultate sunt aici, sau cel putin majoritatea. Oamenii inteligenti, ca Horea, nu si-au expus creierele la asa ceva, ceea ce o sa ii faca bine. Dupa cum vezi, stau aici ca idiotu` si ma fac ca ascult. Pula mea. Macar mai postez ceva aici. Macar un pahar de vin sa ne fi dat si noua purligarii astia. Nu ca nu sunt credincios, nu ca as fi, dar momentele astea incep sa ma lase tot mai rece. Macar poate fac impresie buna, iar cu asta ma mai scot. Fii atent ca acum recita asta: "Romane!". Cool. Intr-adevar am ramas cu cocalarii & manelele & co. Ca asa e pizdos acum. Vorba aia: "imi bag pula in lume si ti-o fac cadou". Ma duc sa beau ceva si sa fumez o tigara ca nu mai pot.

Merry fucking Christmas and a Happy New fucking Year!

Adios amigos!

Pink Floyd - Have a Cigar