Angels vs Devils

Pentru inceput, ca tot am fost intrebat in ultimele doua luni foarte des treaba asta, raspunsul meu este NU! Nu, postarile mele nu se adreseaza vreunei persoane anume. Nu incercati sa va mai flatati singure, sau singuri, depinde de orientarea sexuala pe care o aveti. Posturile nu sunt fapte din viata mea. Blogul acesta nu este un jurnal. Ceea ce ati citit in mare parte a fost, este si va fi fictiune. Incercati sa priviti lucrurile dintr-o perspectiva mai obiectiva si sa nu mai puneti etichete pe ceea ce cititi. Nu zic in schimb ca lucrurile descrise, scrise nu sunt inspirate din viata reala. A mea, sau a altora din jurul meu sau nu.

E mult zgomot in jurul meu si lumea parca striga incontinuu. Zgomotul atmosferei generale este incredibil si ma face sa ma gandesc tot mai mult la un loc in care sa te izolezi si sa nu mai ai nici un fel de contact cu nimeni. Singura imagine de acest gen care imi vine acum in minte este The Wall-ul lui Pink Floyd. Si da, este o imagine generica... Presiunea creste, iar caldura creata te doboara. Este dogoritor si nimic nu mai are efect asupra ta in momentul de fata. Nici o pastila nu-si mai face efectul. Nici macar apa pe care o bei de sete nu creaza nici un fel de interactiune cu corpul tau. Atmosfera e plina de mirosuri apasatoare si intepatoare. Mirosuri de combustibili, uleiuri, chimicale, peste toate astea vreo 35 - 40 de grade si te simti ca in infern.

M-am trezit azi-dimineata cu o senzatie atat de ciudata si gandul mi-a zburat la tine instantaneu. Si nu stiu de ce. Ceva ma macina, ceva ma apasa. Ceva parca nu e tocmai ok. Dupa care, la un moment dat vorbim, ne vedem, si totul este extraordinar. In visul meu se petreceau lucruri care treceau de nivelul bizarului. Era beyond everything. Mi-am ridicat un semn de intrebare, mi-am aprins o tigara si am pornit la drum intr-o noua zi plina...



ASDIH