vineri, 26 iulie 2013
Roller Coaster
In acest moment cand noaptea se contopeste cu ziua, gandurile mele aluneca catre rasarituri si apusuri. Multe dintre ele trecute. Unele inca prezente. Dar cele mai multe care urmeaza sa vina. Inca nu sunt hotarat care imi place mai mult: rasaritul sau apusul; lumina lunii in noapte pe cerul instelat sau soarele arzator din mijlocul zilei care imi chinuie retina de fiecare data cand nu am ochelarii de soare la mine. O voce imi zice ca e timpul sa merg acasa in timp ce m-as urca in masina pe prima autostrada si as merge mai departe la drum. Cealalta imi zice sa risipesc in neant soarele diminetii si sa astept cu nerabdare venirea noptii. Cu siguranta in ambele situatii am un diavol mic si negru in mana care ma ispiteste cu arome parfumate de placere carnala. Probabil ca raspunsul se afla undeva la mijloc. Un raspuns si o cale in care ma zbat sa-mi regasesc linistea. Inca nu a venit. Cu toate ca linistea o gasesc mereu in tine. In tine, chiar daca esti agitatia din jurul meu, imi gasesc linistea si respiratia. La tine ascuns intr-un sertar imi regasesc sufletul pierdut. De la tine imi iau intotdeauna cele necesare pentru a merge mai departe pe drum. Pe acelasi drum cu tine, sau pe un drum diferit. Niciodata nu am stiut. Dar la capatul autostrazii ne-am regasit intr-o conversatie infinita invaluita de fumul tigarilor. Cine esti tu? Nu stiu. Dar sunt sigur ca in curand o sa aflu chiar daca am o banuiala destul de vaga...
...........................................................................................................
Chiar crezi ca locul meu este acolo? Chiar crezi ca locul meu este printre valurile marii? Chiar crezi ca locul meu se afla pe nisipul plin de chistoace de tigara? Chiar crezi ca eu apartin acelui loc? Inca nu stiu! Dar imi place cum gandesti. Si mai pot sa-ti zic ca la tine pot sa ajung. Orice ar insemna acest lucru. Oricand, oricum. Soarele imi bate puternic corpul alb si mic. Ii simt caldura pe pielea fina unsa cu crema aceea speciala, care poarta mirosul tau, care imi aminteste de tine de fiecare data, care ma inconjoara. O aroma pe care nu mi-o pot scoate din minte si din nas. Simt caldura soarelui pe corpu-mi chiar daca nu esti fizic langa mine, chiar daca vantul bate si imi aduce mirosul tau. Chiar daca sunt imbracat. Am o camasa pe mine care poarta si ea la fel parfumul tau. De multe ori am impresia ca ai dat-o jos de pe tine cu doar cateva clipe inainte. E atat de bine in ea incat nu as da-o jos niciodata. Acordurile din jurul meu ma fac sa ma simt acolo cu tine in locul acela in care amandoi ne-am dezbracat si am inotat impreuna intr-o mare de caldura care nu se mai termina. Si nici nu vroiam sa se mai termine. Tigarile din pachet dispareau incet in timp ce parfumurile noastre se contopeau intr-un spatiu in care timpul nu avea masura. Nu avea masura si parea ca sta in loc. Parea ca nu se mai termina. Diminetile erau calduroase si purtau arome de peste. Amiezile erau toride si erau inconjurate de arome boeme. Serile erau racoroase si erau inmiresmate de sarea si briza marii. Zilele erau toride si purtau aroma unui gel de dus de culoare portocalie. Niciodata nu am inteles ce era asa special la el, dar m-a fermecat si aroma lui inca este prezenta pe corpul tau. Noptile miroseau a sex. Noptile aveau atmosfera muzicii... Muzica de iubit si de facut dragoste. Noptile aveau toate gemetele tale de placere. Noptile erau pline cu pahare de vin rosu. La fel de rosu ca apusul care iasa acum din mare. O mare in care te gasesc inotand de una singura in primele raze ale diminetii. In mine bate un vant. Un vant cald de aceasta data. Atat de cald incat ajung sa ma topesc in bratele tale atunci cand ma imbratisezi, uda fiind de marea care te-a spalat de toate cele rele. Impreuna am imbratisat dezgolirea noastra si am primit marea in suflet...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu