Pentru inceput simt ca incep sa-mi aud respiratia si bataile inimii... Dar imi dau seama ca e doar o iluzie, si singurul lucru pe care il aud acum este sunetul scos de bricheta care imi aprinde tigara. Focul mi-a fost udat de apa si totusi reuseste sa arda in jurul lui. Cred ca e prima data gand acest lucru este posibil si apa nu reuseste sa-mi stinga focul din jur. Este un feeling destul de interesant, si nemaitrait pana acum. Aerul rece imi strange plamanii si ma face sa respir greu. Pentru un moment simt ca imi vine sa tusesc dupa care trag din tigara linistit, cu sete. Simt un fum alb in plamani si dintr-o data ma simt mai bine. Dar de fapt incep sa ametesc si sa ma misc greoi. Ma misc atat de greu incat imi vine sa ma intind, dar stiu ca trebuie sa ma pastrez pe drum si sa nu trag pe dreapta. Drum lung sau scurt. Nici nu mai stiu. Nici nu mai conteaza. Asa ca nu ma opresc. Nu ma opresc si continui. Sunt gropi, sunt munti de urcat si pante de coborat. E apa prin care trebuie sa ma inec, si caldura prin care sa ma topesc. Asfalt uscat pe care sa gonesc si drumuri grele prin care sa merg zbuciumat. Dar sa lasam drumul la o parte, ca el o sa ramana tot acolo unde este si acum...
Incepi sa aduni in tine lucruri pe care nu credeai ca le vei mai simti vreodata. Si este interesant, ciudat si bine in acelasi tiimp. Incepi sa inmagazinezi in tine tot mai multe. Dar nu devi ca un pahar care se umple si da pe din-afara. Nu in sensul rau al expresiei ci in sensul bun. Atunci cand o sa aduni prea multe in tine, o sa explodezi, o sa te reversi si o sa fi o bomba de sentimente.......
...........................................................................................................
Au trecut 31 de zile, sau poate au trecut mai multe. Da, cu siguranta au trecut mai multe. Doar ca ultimele 31 de zile au fost parca mai intens simtite. Da, cu siguranta ultimele 31 de zile au fost parca altfel. Ultimele zile asa au si fost. Intensitatea si densitatea emotionala au depasit orice limite imaginabile iar in tine s-au trezit lucruri nemaivazute pana acum; nu pentru atat de mult timp cel putin. Am ajuns sa pierd numarul rasariturilor si al apusurilor dar pot oricand sa fac un calcul si sa gasesc un numar magic. Nu ca ar conta, dar asa pentru evidenta...
Noaptea este lunga, dar parca zilele sunt si mai lungi... Ajung sa vad apusul si imi dau seama ca pana la rasarit mai este putin. Timpul si spatiul dintre apus si rasarit ne leaga. Si cu cat timpul si spatiul sunt mai scurte, cu atat legatura este tot mai mica. Un fior rece mi se scurge pe spate cand ma gandesc la asta. Cu toate ca alternanta asta nu imi place si as vrea ca inturnericul, noaptea sa ne domine timpul, ajung totusi sa le apreciez pe amandoua; ziua face ca noaptea sa devina dorita si asteptata mai mult. E vorba pana la urma de amanarea placerii. Explozia placerii e mai mare atunci cand astepti mai mult. Dorul ajunge la nivele de intensitate mult peste asteptari, mult peste calcule. Iar intensitatea placerii depaseste orice limite.
M-as da si eu cu tine pe autostrada. Pe o autostrada din nisip si apa. O autostrada incalzita de raze galbene si lumina puternica. Mi-ar placea si mie asta. Cui nu i-ar placea sa-ti simta parfumul, atingerea pieli, sirenele cantand si vantul maturand nisipul aspru de pe piele? Cu siguranta mie mi-ar place. Spatiul acela este un loc in care reusesti sa te dezbraci. Si ce e mai frumos decat sa faci dragoste cu valurile, cu nisipul si o camasa alba? Poate altii pot descrie asta altfel, dar tabloul meu este alcatuit dintr-un motor, mirosuri de ulei si benzina, parfumul tau, camasa mea alba care te inveleste, vantul care se joaca prin parul tau, mirosul sarii din apa si soarele sus deasupra valurilor. Peste asta as mai adauga mult nisip care sa fie pe fondul acestor imagini, fumul conversatiilor in care sa ne pierdem. Pielea ta fina si miros de sex proaspat in asternuturi. Multe elemente in jur ar mai fi de pus in acest puzzle, dar banuiesc ca tabloul incepe sa se contureze frumos. Cui nu i-ar place asa ceva? Un loc in care timpul sta in loc, un spatiu in care totul devine etern, un miraj care devine realitate...
If you love me the morning after, til the break of the dawn, if you give me the love I'm after, you, you will be reborn...
Se afișează postările cu eticheta emotions. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta emotions. Afișați toate postările
vineri, 2 august 2013
Slow Pulse Conclusions - Til the Break of the Dawn
sâmbătă, 27 noiembrie 2010
You need to get in touch with your emotions, woman!
Bai, deci nu mai inteleg de ce pula mea toti barbatii din romania (am scris "Romania" cu litera mica intentionat, trag pula in ea tara de cacat) sunt doar dupa pizde proaste care se fut degeaba. Zic degeaba, pentru ca proastele sunt atat de idioate incat se fut cu toti hapciupaliticii care nu le pot aduce nici macar la un orgasm, ca sa nu aducem in discutie orgasmul multiplu, pentru ca majoritatea sufera de ejaculare prematura. Punct. Adica, eu chiar nu inteleg de ce populatia feminina incearca sa se depraveze cand de fapt nu ar trebui si de ce barbatii cer asta. M-am saturat sa vad tot felul de inapti care incearca sa vrajeasca pizde proate dupa 2 pahare de vin, 3 tigari si o bere sau o cola sau pula mea. O.K. Am inteles ca vrei si tu sa nu iti mai faci laba in intimitatea caminului tau sau prin parcuri si trenuri cum i-am mai vazut pe altii, dar totusi, in toate lucrurile cred ca exista o decenta, un nivel sub care nu te poti cobori atunci cand pretinzi a fi om, specie animala evoluata.
Problema mai mare e ca noi barbatii, intr-un fel sau altul, cerem o oarecare depravare in randul femeilor, sa le vedem in haine si machiaje pe care le vedem doar la tarfe, sau imbracaminte indecenta in ideea in care iti vad sutienul de la o posta cu sosete indesate in el, cu sunci care iti ies de pe sub bluze, si lista poate continua; iar femeile fac aceeasi chestie cu noi barbatii: vor par scurt, vor toale de nu stiu ce firme, (ma pis pe voi toti, am papuci si haine de la adidas si nike in valoare de sute de euro dar nu ma mandresc cu asta, dimpotriva, cand vad un oltean prost de la facultate imbracat ca si mine mi se face scarba) si cu fite si cu tot tacamul care intra aici. Probabil cei mai multi dintre voi stiu la ce ma refer si nu are rost sa dau explicatii speciale pentru toti taranii care oricum nu imi urmaresc blogul si pentru care oricum cititul printre randuri nu face parte din optiunile lor creieristice.
Bonus, pentru fraierul din seara asta din crama, fratica, daca te mai aud ca zici ca Hitler a fost un geniu, intr-o convorbire in care te-ai autoinvitat si futi meciul la 3 oameni care stau si se simt bine la o masa, a doua oara iti iei un glont de la mine, mancami-ai toata pula de fraier care are prieteni neo-nati sau cum pula mea va mai numiti voi, ca-pai te killersc si pe tine si pe prietenii tai cum i-a killerit Hitler pe evrei.
Pula mea, treziti-va o data la realitate si nu va mai futeti in cur cand va puteti fute in pizda.
Luati si o piesa, pentru amatorii de Californication se stie...
Adios amigos!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)