I live under your curse
And I live eternally damned for you
I'll do whatever I can
Just to be with you
I'll inject your lies in my veins
And I suffer in pain for you
I will do whatever I can
Living a lie with you
And you take me by the hand
You lead me down like a sacrificial lamb
I'm begging you please don't bleed me like a fly in a web
Just consume me
Astea au fost imaginile in jurul carora soarele a rasarit in dimineata asta. Iar acum ca a apus...
Ma aflu in fata unei cladiri. Intru, iar in fata mea incep sa urce niste scari care par a nu se mai termina. Le privesc, le analizez, incerc sa-mi dozez efortul. Trag puternic aer in piept, imi aprind o tigara si urcusul incepe. Nu stiu cate tigari am fumat pana am ajuns la usa din capatul scarilor. Cert este ca am ajuns in fata unei usi. Linistea din jurul meu ma facea sa-mi aud fiecare bataie a inimii si fiecare respiratie. Pentru un moment ma opresc, trag aer puternic in piept din nou si bat la usa. Dupa cateva secunde mi se deschide, iar in prag imi apare o fiinta de gen feminin. Are un chip pe care il cunosc mult prea bine, dar care pare instrainat dintr-o data. Ne incearca un salut, apoi un zambet. Dar este fortat totul. Sunt invitat inauntru. Imi las geanta in hol, si dau sa intru in casa. O atmosfera portocalie imi face retina sa se simta bine parca. Ma imbratiseaza, dar nu pot imbratisa inapoi. Ceva parca imi tine mainile si nu ma lasa sa intorc gestul. Se agata tare de mine. Imi spune ca i-a fost tare dor de mine, si dupa vreo 2 minute in care sta agatata de mine, face un mic pas in spate si ma intreaba: "Tie nu ti-a fost dor de mine?" Imi vine sa ii dau doua palme. Cate una pentru fiecare greseala pe care a facut-o. In schimb, o sarut pe ambii obraji si se scufunda in bratele mele in timp ce eu ii alin starea cu un sarut lung pe frunte. Dupa acest moment ma intreaba daca beau ceva si se intoarce sa mearga spre bar. Ii plesnesc doua peste fundul rotund care intotdeauna m-a atras, asta ca sa nu isi ia palmele bine meritate. Parca m-am descarcat. Ii zic sa-mi puna un pahar de vin rosu, incep sa-mi dau haina jos de pe mine, sa las casca intr-un colt si sa-mi aprind o tigara luand loc la bar; ca de obicei.
Conversatia incepe foarte fortat si nu am chef de vorba. O muzica care imi zgarie timpanul se aude in fundal si ma irita. Sunt destul de incruntat si nu zic nimic. Raspund sec la intrebari pentru ca nu am ce sa vorbesc. M-ai inchis in mine iar acum va trebui sa suporti consecintele. Asta este, ti-ai facut-o cu mana ta. Sta si ma priveste si ma analizeaza, dar cand incerc sa ii fixez privirea parca incearca sa ma evite. In tot acest timp mintea imi este tulburata de flash-urile care imi bantuie gandurile. Niste imagini cu acelasi chip care imi sta in fata, dar imagini sangeroase de aceasta data. Imagini cu noi doi plini de sange. Ma uit la ceas si vad ca sunt acolo de doar 30 de minute. 5 mucuri de tigara stau mototolite in scrumiera care se umlpe o data cu trecerea timpului. Incep sa simt presiunea de pe umerii mei. Bine ca inca merge muzica in fundal ca altfel ar fi foarte liniste. Eu nu am ce sa zic, ea sta si asculta mai mult decat sa vorbeasca, cu toate ca in mod normal ar fi fost foarte vorbareata. Flash-uri din nou. Iesim pe balcon iar aerul rece de afara ne face pe amandoi sa simtim fiorii reci pe spate. Incearca sa se traga din nou spre mine, sa ma ia in brate, sa imi arate ca ii pare rau, ca inca ii pasa de noi, ca inca ii pasa de mine. Imi suna telefonul si nu vrea sa ma lase sa raspund. Raspund la telefon si ii spun ca trebuie sa plec. Ma intreaba daca ma intorc. II spun ca nu stiu si sa nu ma astepte. Imi iau haina, casca, geanta si tigarile si plec. Un singur cuvant se aude in urma mea: Adios!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu