Slow Pulse Conclusions - Til the Break of the Dawn

Pentru inceput simt ca incep sa-mi aud respiratia si bataile inimii... Dar imi dau seama ca e doar o iluzie, si singurul lucru pe care il aud acum este sunetul scos de bricheta care imi aprinde tigara. Focul mi-a fost udat de apa si totusi reuseste sa arda in jurul lui. Cred ca e prima data gand acest lucru este posibil si apa nu reuseste sa-mi stinga focul din jur. Este un feeling destul de interesant, si nemaitrait pana acum. Aerul rece imi strange plamanii si ma face sa respir greu. Pentru un moment simt ca imi vine sa tusesc dupa care trag din tigara linistit, cu sete. Simt un fum alb in plamani si dintr-o data ma simt mai bine. Dar de fapt incep sa ametesc si sa ma misc greoi. Ma misc atat de greu incat imi vine sa ma intind, dar stiu ca trebuie sa ma pastrez pe drum si sa nu trag pe dreapta. Drum lung sau scurt. Nici nu mai stiu. Nici nu mai conteaza. Asa ca nu ma opresc. Nu ma opresc si continui. Sunt gropi, sunt munti de urcat si pante de coborat. E apa prin care trebuie sa ma inec, si caldura prin care sa ma topesc. Asfalt uscat pe care sa gonesc si drumuri grele prin care sa merg zbuciumat. Dar sa lasam drumul la o parte, ca el o sa ramana tot acolo unde este si acum...

Incepi sa aduni in tine lucruri pe care nu credeai ca le vei mai simti vreodata. Si este interesant, ciudat si bine in acelasi tiimp. Incepi sa inmagazinezi in tine tot mai multe. Dar nu devi ca un pahar care se umple si da pe din-afara. Nu in sensul rau al expresiei ci in sensul bun. Atunci cand o sa aduni prea multe in tine, o sa explodezi, o sa te reversi si o sa fi o bomba de sentimente.......

...........................................................................................................

Au trecut 31 de zile, sau poate au trecut mai multe. Da, cu siguranta au trecut mai multe. Doar ca ultimele 31 de zile au fost parca mai intens simtite. Da, cu siguranta ultimele 31 de zile au fost parca altfel. Ultimele zile asa au si fost. Intensitatea si densitatea emotionala au depasit orice limite imaginabile iar in tine s-au trezit lucruri nemaivazute pana acum; nu pentru atat de mult timp cel putin. Am ajuns sa pierd numarul rasariturilor si al apusurilor dar pot oricand sa fac un calcul si sa gasesc un numar magic. Nu ca ar conta, dar asa pentru evidenta...

Noaptea este lunga, dar parca zilele sunt si mai lungi... Ajung sa vad apusul si imi dau seama ca pana la rasarit mai este putin. Timpul si spatiul dintre apus si rasarit ne leaga. Si cu cat timpul si spatiul sunt mai scurte, cu atat legatura este tot mai mica. Un fior rece mi se scurge pe spate cand ma gandesc la asta. Cu toate ca alternanta asta nu imi place si as vrea ca inturnericul, noaptea sa ne domine timpul, ajung totusi sa le apreciez pe amandoua; ziua face ca noaptea sa devina dorita si asteptata mai mult. E vorba pana la urma de amanarea placerii. Explozia placerii e mai mare atunci cand astepti mai mult. Dorul ajunge la nivele de intensitate mult peste asteptari, mult peste calcule. Iar intensitatea placerii depaseste orice limite.

M-as da si eu cu tine pe autostrada. Pe o autostrada din nisip si apa. O autostrada incalzita de raze galbene si lumina puternica. Mi-ar placea si mie asta. Cui nu i-ar placea sa-ti simta parfumul, atingerea pieli, sirenele cantand si vantul maturand nisipul aspru de pe piele? Cu siguranta mie mi-ar place. Spatiul acela este un loc in care reusesti sa te dezbraci. Si ce e mai frumos decat sa faci dragoste cu valurile, cu nisipul si o camasa alba? Poate altii pot descrie asta altfel, dar tabloul meu este alcatuit dintr-un motor, mirosuri de ulei si benzina, parfumul tau, camasa mea alba care te inveleste, vantul care se joaca prin parul tau, mirosul sarii din apa si soarele sus deasupra valurilor. Peste asta as mai adauga mult nisip care sa fie pe fondul acestor imagini, fumul conversatiilor in care sa ne pierdem. Pielea ta fina si miros de sex proaspat in asternuturi. Multe elemente in jur ar mai fi de pus in acest puzzle, dar banuiesc ca tabloul incepe sa se contureze frumos. Cui nu i-ar place asa ceva? Un loc in care timpul sta in loc, un spatiu in care totul devine etern, un miraj care devine realitate...



If you love me the morning after, til the break of the dawn, if you give me the love I'm after, you, you will be reborn...

Shadows & Ghosts

Acum o saptamana fredonam piesa asta pe un alt drum cu gandul la tine. Acum o saptamana strabateam alta autostrada cu un singur gand. Gandul acela maret. Acum o saptamana oricat as fi fost de obosit rezistam in picioare iar o noapte in plus nu ma mai putea da jos. De o saptamana fredonez tot mai mult piesa asta si parca orice zgomot din jur este acoperit de muzica din urechile mele. Inca imi zic: "Daca aveam acum motorul ala, altfel era...". Dar o sa vina toate la timpul lor, zic. Intr-un final am ajuns la tine. Te-am imbratisat ca pe un prieten pe care nu-l mai vazusem de ani de zile si de care imi era exagerat de dor. Am redevenit o pasare de noapte in rand cu tine, privind rasaritul ca de obicei si nu doar apusul. Rasaritul ala mi-a zambit de fiecare data si oricat de praf as fi fost, intotdeauna am reusit sa zambesc, mai ales atunci cand iti vedeam chipul.



In noptile in care m-ai avut, raurile de vin au curs pe corpul tau fin si m-am intrebat din nou: "How could you be so fine?". Si am primit raspunsul in sarutari lungi si fumuri imbibate de arome de cirese.

Momentan sunt napadit de fantome si feeling-uri de duca, zgomot de umbre... o da de umbre...



In multiplele mele deplasari am avut ocazia sa vad tot felul de imagini. Acum am una singura in minte in culori de rosu si negru. In urechi am "Black Velvet", in plamani "Black Devil" si in gura iti simt gustul invaluit de "Hell". Pe retina mea se joaca culori de rosu, alb, albastru si negru. Pe corpul meu simt atingeri fine si tandre cu miros de flori si orgasm. Hainele imi sunt invalurite de mirosul tau si mana imi miroase a tine. E un miros dulce. Un miros de care nu vreau sa ma despart, un miros care vreau sa-mi imbrace corpul. Mirosul tau imi aduce aminte de vara, de nisipul care te zgarie, de marea care iti sufla in suflet si de vantul care se joaca prin parul tau. Valurile care iti stau intiparite pe retina. O retina in care ma pierd. Bineinteles ca a trebuit sa fut iar meciul si sa o gafez, dar mi-am regasit sarutarile pierdute in atingerile sufletului tau. Si a fost bine. Nu vreau sa ma gandesc la drumul care ma asteapta in fata, nu vreau sa ma gandesc la timp. Nu vreau sa ma gandesc la distante, nu vreau sa ma gandesc la ganduri. Las la tine tot ce-am fost si cred in continuare in ochii tai. Las totul la o parte si te tin de mana. Ploaia isi face aparitia iar eu ma simt scaldat de raze de soare. Visul continua in focuri aprinse.

Iar dimineata m-am trezit tot in bratele tale, umbra...

Fire, Air, Earth, Water part 2 (Wasting the Dawn)

Fire
Fire
Fire walk with me
Na na na na na na na
Fire
Fire
Fire walk with me...
Shut the fuck up!
You are ugly,
I don`t like you,
Stop it!
It stopped
I hope..._____
Air, air and water
God, it feels so good
Air and water, no fire, no soil – I have enough earth for both of us - , just air and water.
“Breath, breath in the air.
Don`t be afraid to care.”
And then less water, no water
But I have air
Mmmm...
Dry air, but still moist, sttt..._____
Will more water come tomorrow?
Or not?
I`m high above
1st of July
1st of August

Earth, Water, Fire, Air part 1 (Captain Planet)

Yesterday water was flooding the earth,
Today air surrounds the earth,
Tomorrow fire will burn it;
And then, water clears it all with one giant wave
Fire was extinguished…
Or not?

1st of July