miercuri, 15 mai 2013

Antiadore

... Fade out:

Cineva a dat drumul la o piesa de la Vama si nu inteleg de ce, cum, din ce motiv si mai ales cand... dar o sa trec peste si dau play la Mayfield Four in continuare in timp ce tigara mi se arde fumegand de zor in scrumiera. Mai sunt 2 piese in playlist; sper sa adorm si eu pana atunci. In urma zilei de azi am constatat inca o data ca traim intr-o lume de oameni care cand vad doua spasme se excita. Si nu ma refer la nimic sexual aici. Nu pot nici sa zic mai multe pentru ca asta ar insemna sa dau nume si intotdeauna am incercat sa pastrez un oarecare anonimat in cele zise pentru ca altfel ar fi si o lipsa de diplomatie si de decenta la mijloc. In ciuda faptului ca cineva s-ar putea sa citeasca acest post, urmatorul pasaj nu iti este adresat, asa ca nu te flata! Femeie, tu nu o sa-ti gasesti linistea niciodata atata timp cat nu vrei sa o gasesti. Sunt oameni in jurul tau care ar face orice pentru tine sau ca sa-ti ajunga in gratii, pentru ca esti o persoana extraordinara, cum putini mai sunt pe lumea asta. I-ati putin timp doar pentru tine si o sa vezi ca lucrurile o sa se aseze indiferent cat de ocupata si de stresata esti in momentul de fata. Cu totii avem parte de lucruri care ne perturba linistea din gandire, dar gandeste-te ca acest moment este doar o alta furtuna in viata ta si o sa rasara si soarele pe aleea ta la un moment dat, oriunde te-ai afla. Ai oameni in jurul tau care iti sunt aproape indiferent de ce ora arata ceasul. Si stii foarte bine ca un telefon in miez de noapte nu a deranjat niciodata.

Am inceput sa raspund la telefon cu urmatoarea replica: "...cu ce te pot ajuta?" Si imediat lumea a devenit mai deschisa. Poate ar trebui sa functioneze pentru mai multi... sau nu...



In disperare de cauza am ajuns sa fac "AMR" si cred ca asta ma sperie intr-un fel. Singurele lucruri de care mi-a fost vreodata frica au fost insectele si caini, iar cu acestia din urma am inceput sa ma impac cat de cat. Cu insectele inca n-am reusit, dar se pare ca dezvolt in sinea mea o noua fobie si asta nu suna deloc bine. Nu mi-a fost niciodata frica ca pierd pe cineva. Nu mi-a fost niciodata frica ca la un moment dat ma va paste o moarte, stupida de altfel dupa cum vad eu unule lucruri. Nu mi-a fost frica niciodata de razboaie pierdute. Dar se pare ca razboaiele mai nou ma sperie. Si aici nu ma refer la cele duse intre armate.

Ziceam zilele trecute ca internetul ar fi trebuit sa ne liberalizeze, dar se pare ca mai mult ne ingropam in aceasta lume virtuala decat sa ne folosim de ea. La dracu, pana si acest post este facut intr-o lume virtuala. Poate ar trebui sa ma apuc sa scriu pe o foaie de hartie adevarata si sa nu ma mai las intimidat de faptul ca e alba. Ar trebui sa-mi fac curaj sa o umplu cu cerneala neagra si sa ii dau un continut mai bun decat albu infinit. Si asta in ciuda rugamintilor de a nu inceta sa scriu aici. Poate ca a fost un sfat bun. Multumesc! Pagina alba reprezinta o batalie in cinstea careia sa merita ca Ovidiu sa-si verse lacrimile. Sunt plin de neinteles in aceasta noapte mult prea lunga, dar blogul asta nu este decat pentru cunoscatori, pentru cei care cunosc niste lucruri in viata, pentru cei care au vazut si au facut niste treburi urate la viata lor. Este pentru cei care stiu cu ce se mananca lucrurile negre. Intr-o noapte neagra o sa ma adancesc si eu acum chiar daca in scurt timp o sa ma bat cu vesnicul rasarit al tineretii mele.

Adios!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu