Shed my skin at the cemetery gates

Iti dai seama ca nu ma apuc acum sa scriu despre Art Mania and shit ca parca e prea cliseu… Mai bine iti zic ca e fain cand de fapt nu e, si cat de bine si de cosy e cand nu e.

Momentan nu am altceva in cap decat piese bune si trairi de pe urma lor. Imagineaza-ti ca esti intr-o sfera, privesti un oras luminat de undeva de pe un deal, inchizi ochii si esti acolo unde vrei tu sa fii. O sa-ti placa. Deci ai priceput: sfera, oras, lumini, ai inchis ochii. Na, acum da drumul la winamp sau la orice alt program de muzica si pune urmatoarea piesa: Pantera – Cemetery Gates. Da-i volum. Am zis sa-i dai volum. Bun. Acum fa bine si aprinde-ti o tigara!

Deja pun pariu ca te simti mai bine.

Daca incepi sa te invarti in sfera esti pe drumul cel bun, daca nu, mai ai de lucrat.

Daca incepi sa ma intelegi, sau cum zice americanul: “Are you feeling me…?”, atunci simte-te bine, macar pana poti. Dupa te poti apuca de orice alta treaba ai. Oricum o sa fredonezi piesa asta mult de acum incolo.

Daca intre timp s-a terminat si piesa si tigara nu e nici o problema, iti mai pregatesti cate una din fiecare.

Oricum adori momentele astea, pentru ca fac parte din acele clipe ale vieti cand te gandesti pe unde ai fost si cu cine si ce ai facut.

Acum poti alege intre “Shed my skin” si “Broken wings” de la Alter Bridge. Eu stiu sigur ce o sa aleg, dar tu ai intaietate. Diac sigur o sa aleaga “Broken wings”.

Si pana la urma chiar daca esti departe, exista tehnologie, exista trairi, exista lucruri care ne leaga. Vorba aia: cand va fi mai rau sa ne fie asa de bine.

Iar acum ca e “Tarziu” trebuie sa inchid si eu.

Fratica, ne vedem la o bere deseara in R&B!

Take care.

Later.