Ravaseste-mi asternuturile in camasa alba si lasa-mi pe retina o ultima imagine cu tine cu care sa inchid ochii sa visez si sa nu ma mai trezesc din conversatia asta!
Stiu ca probabil multe dintre voi o sa va inrositi la vederea acestor vorbe. Dar va asigur ca nici una dintre voi nu va aflati aici, sau in gandurile mele in momentul de fata asa cum ati crezut, credeti si veti mai crede inca! :P Ideea ramane aceeasi, la sfarsitul zilei totul se rezuma la ea, chiar daca ea nu o sa fie aici pentru totdeauna, chiar daca ea nu o sa te iubeasca pentru totdeauna indieferent de. Si-acum toata lumea s-a bosumflat si mediteaza la vorbele astea. Fugiti ma de aici. Foarte multe dintre voi cititi tot felul de articole, bloguri, carti si vizionati tot felul de filme cu tenta din asta super emotionanta. Nu e nimic grav aparent, doar ca din cand in cand trebuie sa mai iesiti din gandirea asta cu tot ce zboara se si mananca, ca nu e chiar asa. E foarte dragut, mai ales cand anumite lucrurile sunt facute in intimitate dar ce e prea mult strica, si strica mult. Acum stiu ca am intrat un pic tare in voi, dar sa stiti ca sunt cat se poate de bine intentionat. Iar drumul spre Lew Ashby e intotdeauna pavat cu intentii bune! ;) Personal, si nu sunt singurul, ma invart intr-un Univers parca prea frumos cateodata ca sa fie si adevarat. Aici, automat poate aparea un semn de intrebare. Si asta pentru ca nu suntem obisnuiti ca lucrurile sa mearga bine. Tot timpul trebuie sa se strice ceva, tot timpul trebuie sa pierdem ceva, tot timpul trebuie sa reparam ceva. Nu prietene, unele lucruri mai si dureaza fara sa se strice atat timp cat timpul de folosire este corect utilizat, atat timp cat nimic nu se forteaza mai mult decat trebuie, atat timp cat mentenanta este facuta la timp. Iti trebuie multa grija in astfel de lucruri, multa rabdare si toleranta. Dar mai mult decat atat iti trebuie trei chestii: INCREDERE, RESPECT si SINCERITATE! Daca le ai pe astea trei, celelalte vin de la sine. Daca una lipseste... e bai mare, pentru ca da cu rest.
Mi-as fi dorit sa fiu intr-un parc sa ma plimb de mana cu cineva drag, dar nu pot din simplul motiv ca ea nu e aici si eu nu sunt acolo. Ne despart niste munti, niste dealuri, cateva orase, si alte cursuri de rauri si drumuri. Dar ne leaga ceva: cele trei lucruri de mai sus, si multe altele.
Ravaseste-mi asternuturile! Pentru ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu