Cemetery eyes

Totul a inceput acum cateva zile intr-o dimineata devreme, dupa 2 ore de somn. A fost un moment de asteptare de cateva ore in care ceva trebuia sa se intample... cert este ca m-am trezit in urbanul dupa care tanjeam de atata vreme. O cafea si o imbratisare m-a facut sa ma simt purtat pe meleaguri pline de vise. A trecut vara si am terminat cu playlist-ul de vara. Chiar daca inca se mai simt ceva reminiscente 69 aproape in fiecare zi. Mi-a fost dor de locatia asta si totusi e ciudat sa vad, sa revad aceleasi locuri dar prin alti ochi. Inainte era un feeling familiar, iar acum acel feeling pare strain. O sa incerc sa ma detasez si mai tare probabil. Una peste alta am ajuns si acasa si am vazut inca o data in plus de ce vreau atat de mult sa plec mai departe si mai departe si mai departe...
Si iti dai seama ca nu am rezistat mult si m-am intors de unde am plecat... si iar, feeling-uri ciudate s-au batut prin interioru-mi... dar facem progrese, sau cel putin incercam sa facem progrese...



Conversatiile si mirosul de nicotina, vreo 2 imbratisari si la cam asta se poate rezuma iesirea asta din cotidian in alt cotidian. A fost chiar ciudat cand am reintrat in spatiul tau si primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi aprind o tigara. In jur era destul de mult zgomot, dar nu mai conta si tot ce auzeam erau bataile inimii pe care le simtem sus in mansarda, redecorada de tine de-a lungul timpului. Imi simteam fiecare respiratie ca si cum ar fi fost ultima. O plimbare prin locuri intunecate si pline de relicve m-a facut cumva sa ma simt in siguranta in linistea noptii, dar si asta doar pentru un moment.
Stateam in spatiul tau, eram cuprins de tine si de personalitatea ta, dar totul era strain, chiar daca recunosteam foarte multe elemente din jurul meu. Cautam mirosul tau si nu-l regaseam. Apoi mi-am dat seama ca el a disparut. A disparut intr-un alt loc. Intr-o citadela pe care eu o urasc si in care nu pot respira, si asta pentru ca acolo ma simt inconjurat doar de gunoaie... Probabil si tu ai disparut in locul acela pentru al face mai frumos, sau doar poate pentru ca si locul tau este printre gunoaie.
Binenteles ca nu am avut liniste si noptile nu au fost linistite asa cum as fi vrut. M-am simtit inconfortabil in fiecare secunda si imagini macabre mi-au bantuit visele. Nu ma puteam trezi fara sa merg sa-mi aprind o tigara care sa ma faca sa amortesc pentru cateva minute. Inhalam fumul acela toxic si parca ma simteam mai bine. Highly dysfunctional! Chiar daca chipul tau imi aparea in fata in fiecare dimineata si imi placea, eram scarbit de aceasta ipostaza si incercam sa trec peste. Orele treceau, ziua trecea, iar seara cand ma puneam in pat adormeam cu aceeasi imagine in fata ochilor. Deci oricat de mult as fi incercat nu reuseam sa trec peste imaginea ta: un chip angelic invelit intr-un ambalaj macabru de defecte si trasaturi negative.
Am zis ca playlist-ul de vara s-a terminat, dar nu ma pot opri din ascultat Sentenced in momentul de fata. Ma poarta in filmul meu si este soundtrack-ul perfect pentru toate aceste momente in care te iubesc ca un disperat in ciuda faptului ca stiu ca pentru mine esti un gaz toxic care nu ma lasa sa respir in voie acel aer curat pe care stim cu totii ca il posezi si il imparti cu atata bunatate si usurinta multora dintre noi.

Las-o sa vina, pentru ca o astept de mult si vreau sa ma scufund intr-un mormant adanc, rece si negru. Vreau sa-ti simt viermii alunecand pe pielea mea inca fina si alba. Oasele tale goale o sa ma imbratiseze, iar carnea ta in stare de putrefactie o sa ma inconjoare ca pe un copil a carui mama i-ai fost timp de mult prea multi ani. Parul alb si dintii inca in maxilare o sa-mi zambeasca ca o zi insorita in Iad, iar eu o sa imbratisez acel moment ca pe o clipa de bucurie. Sangele o sa mi se transforme in pasta, dupa care o sa devina doar un praf gri care o sa ma usuce pe dinauntru. O sa ma sece de toate puterile in acelasi timp in care alaturi de tine o sa devin nemuritor. Asa ca hai o data si ia-ma si sa lasam o data pentru totdeauna lumea asta in spate. Nu mai rezist si oricum nu mai are nici un sens nimic din jurul meu. Am pierdut o data tot. Am construit, am recladit si am pierdut totul din nou. Nu stiu daca o sa mai fiu in stare pentru a treia oara sa o iau iar de la capat. Si chiar daca as fi in stare nu cred ca mai vreau. Pur si simplu imi iau adio de la voi de la toti si gata. Ramaneti voi aici in locul meu si trageti voi in continuare pentru ce vreti; sa deveniti ingineri, doctori, staruri rock, bancheri si ce mai vreti voi. Nu o sa aveti tarana de imprastiat pentru ca nici nu o sa simtiti lipsa mea. Asa ca bucurati-va de drumurile astea pline de gropi, eu merg sa ma dau pe autostrada; o austrada lina si dreapta ca o apa lent curgatoare, fara valuri si fara trafic. Va las o poza uitata undeva intr-un sertar, o bricheta mirosind a benzina si o tigara in care o sa pun tot ce e mai bun din mine. Fumati-o pana la capat, nu irositi ultimul fum pentru ca o sa va irositi pe voi in acelasi timp. Fumul o sa va inconjoare si o sa respirati acelasi aer toxic pe care l-am respirat si eu pana acum. Sau poate o sa inspirati un aer curat, chiar parfumat, o sa beti un pahar de vin rosu care o sa astampere setea de sange si o sa va simtiti renascuti daca o sa ma iubiti si daca o sa imi dati si daca va dati iubirea pe care o cautati. Nu o sa primiti nimic bun in schimb daca continuati sa va hraniti orgoliile cu aceeasi sete cu care o faceti acum. Incetati sa va mai fie sete. Beti doar putin sau chiar deloc daca nu este nevoie.
Eu merg sa ma arunc in gol intr-un mormant fara fund!

There's still tomorrow

It was summer, now is autumn

UB 40 in fundal, o fata frumoasa in fata mea, chiar daca nu e a mea, un pahar de vin rosu in mana si mult fum in jurul meu... O imagine care nu-mi aduce aminte decat de tine. Da, de tine draga mea. Era bine cand iti simteam trupul mic in brate. Trupul mic arcuindu-se sub atingerile mele, atmosfera creata de acesta elemente, extazul din aer care ne inconjura si nu ne lasa sub nici o forma sa iesim din starea aceea. Ritmul acela vibra in noi, fiecare atom din corpurile noastre se simtea in elementul sau. Fiecare parte din noi era electrizata de ritmul si atmosfera creata. Te cufundai in bratele mele, in mine, iar in momentul acela nimic nu mai conta. Clipa se dilata la infinit si prezentul se transforma in viitor. Doar inmagazinam in noi placerea momentului. Conta si conteaza doar faptul ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine.

...........................................................................................................



Inca nu-mi vine sa cred ca am avut ocazia sa traiesc 2 ore de legenda muzicala, inca privesc acele 2 ore si incerc sa-mi reamintesc si sa-ti povestesc, dar cuvintele sunt de prisos si nu exprima acele momentele magice.



Ziua de 30 august 2013 va trebui sa ramana in istorie ca un nou inceut, unul cu feeling, cu ritmuri de blues si rock'n'roll. Prietenii legate si duse pe o lungime de unda comuna care a facut ca timpul sa stea in loc.



Ma uit in jurul meu si vad suveniruri adunate din locuri minunate impreunacu oameni minunati. Ma copleseste aceasta melancolie... Dar e foarte frumoasa si as vrea sa nu se mai termine, iar obiectele minunate adunate de-a lungul timpului sa se inmulteasca cu fiecare experienta care lasa cicatrici pe corpul meu. It was summer, now is autumn. un vers care marcheaza un sfarsit si un inceput. Fiecare zi din vara asta a purtat acelasi gand in mintea mea si aceeasi poza uitata undeva intr-un sertar. Fiecare zi din cele 92 a fost speciala in felul ei si a fost imbracata in negru chiar daca la moda au fost aceeasi jeansi albastri si camasa alba. Playlist-ul de vara se termina aici intr-un fade out de acorduri gotice si tot mai multa lume care pleaca spre alte colturi ale acestui pamant rotund. Am cifra 46 in minte dar nu stiu de ce... sau poate ca stiu dar nu vreau sa-ti spun... Oricum nu mai conteaza acum, tot ce conteaza este ca la sfarsitul zilei totul se rezuma la tine. Oare cine sa fie acest "tine"? probabil nu vom afla niciodata sau poate vom afla mai repede decat credem.

Suflete contemplative

In cerul lui Saturn, cel de al saptelea, apare o scara de aur atat de inalta incat nu i se vede varful; pe ea umbla tot felul de flacari, sufletele contemplative care urca si coboara tot timpul. Una din aceste lumini se apropie spunand ca este Pier Damiano, calugar din manastirea Santa Croce din Fonte Avellana si, spre sfarsitul vietii, cardinal fara sa vrea. Austerul calugar, care a denuntat in scrierile sale, cu o reala asprime, viciile clerului, repeta acum aceleasi manioase condamnari carora le fac ecou, in semn de aprobare, o gama intrega de flacari mici si un strigat puternic, asemenea tunetului. ... se sperie, se agata cu privirea de Beatrice, care il linisteste indata; in Paradis toate gesturile, toate atitudinile sunt determinate de iubire si de dreptate. Acest strigat puternic nu face decat sa invoce pedepsirea preotilor care au gresit. Atata tot.

Alta intalnire: cu sfantul Benedict, intemeietorul manastirii de la Montecassino, pe ruinele templului lui Apollo. Impreuna cu el, mai sunt sfantul Macarie din Alexandria si sfantul Romualdo din Ravenna, calugari ce au respectat canoanele. Benedict il informeaza ca aceasta scara peturnic luminata, aceeasi pe care Iacov a vazut-o plina de ingeri, urca pana in Empireu. Din pacate, nu multi doresc s-o urce; regulile manastiresti sunt neglijate, putini isi aduc aminte ca Pier Damiano a inceput "fara aur si argint", iar el, Benedict "cu rugaciuni si post". Dar pedeapsa meritata nu va intarzia sa vina.

Pardon, Loverman!

L is for LOVE, baby
O is for ONLY you that I do
V is for loving VIRTUALLY everything that you are
E is for loving almost EVERYTHING that you do
R is for RAPE me
M is for MURDER me
A is for ANSWERING all of my prayers
N is for KNOWING your loverman's going to be the answer to all of yours

I'll say it again
L is for LOVE, baby
O is for OH yes I do
V is for VIRTUE, so I ain't gonna hurt you
E is for EVEN if you want me to
R is for RENDER unto me, baby
M is for that which is MINE and
A is for ANY old how, darling and
N is for ANY old time

Paharul asta nu-l mai beau! Bautura nu mai are gust, alcoolul nu mai tine cu mine si nu ma face sa uit. Dimpotriva, ma face sa ma adancesc tot mai multin gandurile mele negre. Nici Cola nu ma face sa ma simt mai bine. Imi roade interiorul si ma roade tot mai mult din interior. Apa mai are inca rolul ei... Macar ma tine in viata. Un vers imi suna in cap si ma gandesc uimit la el: "I need a dirty woman, now!". Atmosfera asta imi face rau si nu imi gasesc locul. Ma gandesc la lucruri frumoase si ma dezgust. Inainte nu se intampla asta. Sexul nu mai are acelasi miros. Placerea nu mai e aceeasi. Muzica nu mai suna la fel de bine si noaptea nu mai este la fel de intunecata. Parfumul nu mai ramane atat de mult in hainele mele iar asternuturile si-au pierdut mirosul tau, si-au pierdut farmecul. Aerul este tot mai rarefiat si lipsit de umiditate. Toate merg prost si totusi atat de bine. In schimb versurile astea inca sunt valabile si o sa ramana asa probabil pentru totdeauna: "If you love the morning after, 'til the break of the dawn, if you give me the love I'm after, you, you will be reborn!". Iar in ciuda tuturor lucrurilor, la sfarsitul zilei totul se rezuma la ea.

...........................................................................................................

Te-ai agatat de mine ca si cum nu ne-am fi vazut 3 ani de zile nu 3 saptamani. Dar a fost bine. In ciuda tuturor celor intamplate, a fost bine. Tigarile s-au strans in scrumiera si au golit pachetele. La sfarsit, singurul meu regret era ca nu mai puteam sta. Mi-as fi dorit sa ma pierd in imbratisarea aia pentru totdeauna. Puteai sa ma omori in momentul ala ca nu mai conta nimic. Multumesc pentru tot. Chiar daca am fost rece in aparenta, imi fierbea sufletul in mine. Mi-as fi dorit sa se topeasca acolo si sa ramana pe tine. Anyways... Don't be another brick in the wall!