Se afișează postările cu eticheta blog. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta blog. Afișați toate postările

miercuri, 15 mai 2013

Antiadore

... Fade out:

Cineva a dat drumul la o piesa de la Vama si nu inteleg de ce, cum, din ce motiv si mai ales cand... dar o sa trec peste si dau play la Mayfield Four in continuare in timp ce tigara mi se arde fumegand de zor in scrumiera. Mai sunt 2 piese in playlist; sper sa adorm si eu pana atunci. In urma zilei de azi am constatat inca o data ca traim intr-o lume de oameni care cand vad doua spasme se excita. Si nu ma refer la nimic sexual aici. Nu pot nici sa zic mai multe pentru ca asta ar insemna sa dau nume si intotdeauna am incercat sa pastrez un oarecare anonimat in cele zise pentru ca altfel ar fi si o lipsa de diplomatie si de decenta la mijloc. In ciuda faptului ca cineva s-ar putea sa citeasca acest post, urmatorul pasaj nu iti este adresat, asa ca nu te flata! Femeie, tu nu o sa-ti gasesti linistea niciodata atata timp cat nu vrei sa o gasesti. Sunt oameni in jurul tau care ar face orice pentru tine sau ca sa-ti ajunga in gratii, pentru ca esti o persoana extraordinara, cum putini mai sunt pe lumea asta. I-ati putin timp doar pentru tine si o sa vezi ca lucrurile o sa se aseze indiferent cat de ocupata si de stresata esti in momentul de fata. Cu totii avem parte de lucruri care ne perturba linistea din gandire, dar gandeste-te ca acest moment este doar o alta furtuna in viata ta si o sa rasara si soarele pe aleea ta la un moment dat, oriunde te-ai afla. Ai oameni in jurul tau care iti sunt aproape indiferent de ce ora arata ceasul. Si stii foarte bine ca un telefon in miez de noapte nu a deranjat niciodata.

Am inceput sa raspund la telefon cu urmatoarea replica: "...cu ce te pot ajuta?" Si imediat lumea a devenit mai deschisa. Poate ar trebui sa functioneze pentru mai multi... sau nu...



In disperare de cauza am ajuns sa fac "AMR" si cred ca asta ma sperie intr-un fel. Singurele lucruri de care mi-a fost vreodata frica au fost insectele si caini, iar cu acestia din urma am inceput sa ma impac cat de cat. Cu insectele inca n-am reusit, dar se pare ca dezvolt in sinea mea o noua fobie si asta nu suna deloc bine. Nu mi-a fost niciodata frica ca pierd pe cineva. Nu mi-a fost niciodata frica ca la un moment dat ma va paste o moarte, stupida de altfel dupa cum vad eu unule lucruri. Nu mi-a fost frica niciodata de razboaie pierdute. Dar se pare ca razboaiele mai nou ma sperie. Si aici nu ma refer la cele duse intre armate.

Ziceam zilele trecute ca internetul ar fi trebuit sa ne liberalizeze, dar se pare ca mai mult ne ingropam in aceasta lume virtuala decat sa ne folosim de ea. La dracu, pana si acest post este facut intr-o lume virtuala. Poate ar trebui sa ma apuc sa scriu pe o foaie de hartie adevarata si sa nu ma mai las intimidat de faptul ca e alba. Ar trebui sa-mi fac curaj sa o umplu cu cerneala neagra si sa ii dau un continut mai bun decat albu infinit. Si asta in ciuda rugamintilor de a nu inceta sa scriu aici. Poate ca a fost un sfat bun. Multumesc! Pagina alba reprezinta o batalie in cinstea careia sa merita ca Ovidiu sa-si verse lacrimile. Sunt plin de neinteles in aceasta noapte mult prea lunga, dar blogul asta nu este decat pentru cunoscatori, pentru cei care cunosc niste lucruri in viata, pentru cei care au vazut si au facut niste treburi urate la viata lor. Este pentru cei care stiu cu ce se mananca lucrurile negre. Intr-o noapte neagra o sa ma adancesc si eu acum chiar daca in scurt timp o sa ma bat cu vesnicul rasarit al tineretii mele.

Adios!

miercuri, 20 martie 2013

Adevarul despre viata



Daca azi tot este o zi importanta, sa ne traiesti prietene!

"La început a fost liniște și întuneric. Un vid complet într-o cavitate virtuală care își așteapta invitatul. Peste 1 milion de invitați au dat Attend, însă doar unul a intrat.
Te-ai născut din fuziunea a două celule. Una de la mama, alta de la tata. Într-un moment cu totul aleatoriu, dar foarte bine sincronizat – cele două s-au întâlnit, s-au unit, realizând în final un Întreg armonios mai mic de 1mm în diamentru, care peste 9 luni urma să fie un individ: cu personalitate, culoare, greutate și viitor unic în această viață.
Lucrurile mari au începuturi mărunte.
Odată ce celula seminală a bărbatului atinge ovulul, o serie de reacții care se traduc simplu ca și DA/NU au loc în mai puțin de câteva minute, iar gazda bună la suflet primește invitatul în spațiul personal, închizând ușa imediat și intorcând semnul ÎNCHIS.
Ai la baza 2 seturi cromozomiale unice, fiecare contribuind cu 23 de cromozomi. Nu pot fi văzuti decât într-o anumită fază a diviziunii nucleare cu probabil cel scump microscop electronic de cea mai înaltă rezoluție. Filamentele se cuplează ca doua degete de la o mână și formează UN set ADN unic. Acest costum îl vei purta pentru toată viața.
Ai stat o perioadă lipit de un perete uterin, pentru ca acolo era cald și bine. Și nu plăteai chirie sau întreținere. Totul era gratuit. În primele 3-4 săptămâni a avut loc diferențierea, procesul cel mai complex dar totodată monoton. Trei foițe aproape paralele, ca niște foi de caiet: prima pentru plămâni, sistem digestiv și glandele anexe, alta pentru schelet, mușchi, aparat uro-genital, inimă și vase, iar ultima pentru sistemul nervos, piele și anexele ei.
Ai început să crești. Tot mai mare. La un moment dat aveai 7cm și dădeai bătăi de cap mamei tale. Cu toate că abdomenul ei nu crescuse în volum, tu erai acolo și ea știa asta. Simțea asta.
Ai stat 5 luni într-un sac, singur sau acompaniat. Camera era plină de lichid și ai început să crești la o viteza alarmantă. Erai legat de mama ta printr-un cordon, care îți dădea tot ce aveai nevoie: oxigen, apă, proteine, nutrienți –dar nu gratuit… trebuia să te descurci de unul singur.
Ai înotat, te-ai jucat, ți-ai bătut colegul de camera sau ai încasat-o bine, nu are importanță: e momenul să ieși. Și cum ieși? Faci tu o mișcare inteligentă și te arunci cu capul înainte, crezând că e cea mai bună soluție. Mama te ajută și ea, pentru ca întotdeauna o va face. Camera se strânge, pereții se apropie, ești sufocat. Trebuie să ieși afară. Și asta vei face…
Bun venit pe Lume. Numele meu este Alex și sunt băiat."

Sursa: http://asfalttango.ro/2013/03/adevarul-despre-viata/

marți, 11 octombrie 2011

85

Se pare ca am prins din nou gustul blogosferei si m-am apucat sa scriu tampenii iar.
Au fost aproape 3 luni de absenta (se pare ca de nimeni simtita, tocmai de-asta nici nu stiu cat o sa dureze iarasi postarile aici pe poeticjam).
Sper ca nu se mai casatoreste nimeni cel putin pana la anul pentru ca trei nunti mi-au ajuns in 4 luni de zile.
Celor care nu au lucruri mai bune de facut decat sa lase comenturi anonime le zic frumos: sa-mi sugeti pula! nu are nimeni nevoie de pareri de la voi atata timp cat va semnati anonimi. Daca esti asa de pizdos da pe fata tot ce ai nu sub ascunzisul anonimatului!
In alta ordine de idei se pare ca incet incet a venit/vine si iarna; intr-adevar vara asta a fost lunga si plina de o gramada de chestii care nu stiu cum de au trecut atat de repede.
Multumesc celor care au fost prezenti la ArtMania in padurea Dumbrava; respect lor!
Ce s-a mai intamplat in timpul in care am fost absent? Stai sa ma gandesc...mmm...
Da, am fost la Brasov, respectiv Bran pentru prima data, total pe neasteptate total impresionat de aceasta excursie. Multumesc!
Am ajuns pentru a doua oara in viata la concluzia ca daca mananci mai mult de trei zile la rand pizza nu e bine si nu mai poti manca dupa-aceea; si se pare ca pizza chiar ingrasa.
Printre alte albume alaturi de cel de la In Flames, Machine Head a scos un album numai bun pe care il ascult momentan (o sa vina si aici pe blog intr-o postare viitoare). Legat de treaba asta colectia mea de discuri a mai castigat trei (se pare ca postul asta are ceva cu cifra 3) bucati: Ian Brown - Solarized, Tarja Turunen - What Lies Beneath si Guess Who - Tot Mai Sus.
In cel mai probabil mod o sa fie prezente si ele aici la sectiunea "Album of the week".
In materie de achizitii, Ove si-a cumparat din ultimii bani ramasi din primul salar trilogia "Stapananul Inelelor" la care ravnea de multa vreme sa o aiba in biblioteca.
Vara asta s-a mai intamplat si Rock the City cu Hatebreed, WhiteSnake si Judas Priest; dragut, o experienta in plus care daca exista posibilitatea oricand nu merita ratata.
Am si condus pentru prima data o masina acum nu foarte multa vreme - interesanta exeperienta (m-am hotarat: trebuie neaparat sa ma apuc de carnetul de soferi).
Cerul se vede superb din Paltinis noaptea.
Iar castelul Huniazilor este superb, cel putin din exterior, ca din interior nu am apucat sa il vad.
In mare cam asta s-a intamplat de cand nu am mai fost prezent aici pe poeticjam.
Va las cu o piesa care mie imi gadila auzul bine de tot in ultima perioada (asta asa ca un preview):

marți, 5 aprilie 2011

"A serial of events followed by another serial of events"

"Primul post pe blogul revistei "HeLL - A".
Hank va uraste pe toti!
Cateva lucruri pe care le-am deprins de prin calatoriile mele prin aceasta nebuneasca trebusoara numita viata:
1. Mai bine o dimineata de stanjeneala decat o noapte de singuratate.
2. Nu voi fi eu pomenit de limba istoricilor dar ii voi da limbi lu` sor`ta.
3. Cand sunt acolo jos, ar fi placut sa vad o umbra de par pubian.
Nu ma refer la o tufa ca prin revistele Playboy de prin `70 sau ceva de genul ala, doar ceva care sa-mi aminteasca ca-i fac cunnilingus unui adult.
Dar cred ca cea mai importanta intrebare e, de ce e orasul ingerilor asa al dracu de hotarat sa-si distruga populatia feminina?"

Evident a mai inceput o saptamana. In stilul deja clasic am luat micul dejun, mi-am baut cafeaua si mi-am fumat tigara. Dar pana aici am trecut prin 3 tentative de accidente rutiere in care masinile a 6 oameni erau sa fie strivite. Am gasit si un loc in care te poti simti ca in Venice (detalii, personal). S-au dus 3 luni, primele 3 luni din acest an si inca nu imi vine sa cred.
69 - nu stiu la ce va ganditi voi cand vedeti aceste doua cifre dar eu zic ca e cel mai rock`n`roll status posibil din orice punct de vedere, iar asta e doar pentru cunoscatori...

Saptamana asta o sa primiti si niste poze aici pe aceasta pagina care fumega in fundal de atatea lucruri. Va las pe voi sa imi ziceti de la ce credeti ca este fumul din fundal... nu stiu de ce dar am impresia ca parerile o sa fie multe...

Daca va intrebati, nu, nu m-am lasat de "toboserit", cum credeau unii; ha fraierilor, nu ati scapat de mine, si nici nu o sa scapati! Si nici anturajul in care am stat in ultimul an nu a fost prost, daca atat de naivi sunt unii sa creada aceste prostii. Dar intr-un fel e mai bine asa. Banuiesc ca nu mai are rost sa scriu cat de imbecili sunt romanii, cred ca toata lumea e plictisita de subiectul asta... Facand doar o paranteza, mentionez ca in toate cele 3 tentative de accidente rutiere mentionate mai sus erau implicate autobuze. Deci aveti grija cum, cu ce, unde si pe unde circulati. Se pare ca celebra curba de la Turda are potential de provocat victime in accidente rutiere.

Saptamana asta, cumva printr-o minune poate o sa ajung sa postez si playlistul pregatit de saptamana trecuta. Ar fi frumos din partea mea, zic, mai ales ca n-ati mai gustat un album de muzica ("Album of the week") de cam multicel. Dar pregatiti-va bine pentru ca am pregatit un album de metal iesit proaspat proaspat acum in 2011. Acestea fiind spuse, nu cred ca mai trebuie adaugate si altele, o sa-mi iau lectia de istorie si ma pun la "Vlad Tepes" (filmul romanesc daca se intreaba cineva, facut in `79 - dupa parerea mea, cel mai bun "documentar" cu privire la cine a fost Vlad Tepes si ce a facut el).

V-as numara sirene, dar de la mine nu se vede oceanul si doar muntii, asa ca noapte buna!